Kremlinul a negat orice legătură cu arestările din Germania. „Aceasta este o problemă internă a Republicii Federale Germania, ei înşişi văd că nu se poate vorbi aici de nicio interferenţă din partea Rusiei”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a declarat că guvernul va răspunde cu toată forţa legii împotriva unor astfel de încercări de a răsturna ordinea constituţională a statului şi a precizat că anchetele ulterioare vor dezvălui cât de departe au avansat planurile grupului pentru lovitura de stat.
Complotiştii arestaţi miercuri în Germania erau inspiraţi de teoriile conspiraţioniste ale statului paralel susţinute de QAnon şi de Reichsbuerger, o organizaţie ce nu recunoaşte legitimitatea Germaniei moderne, voiau să-l instaleze la putere pe un prinţ din Casa Regală de Reuss şi vedeau în Rusia o ţară pe care să se bazeze în instaurarea noii lor ordini, spun procurorii. De altfel, liderul lor ar fi luat legătura cu reprezentanţi ai Rusiei, dar Kremlinul neagă orice implicare.
Cei 25 de complotişti reţinuţi miercuri ar fi fost inspiraţi mişcarea germană cunoscută sub numele de „Reichsbürger” (cetăţeni ai Reichului), care respinge ordinea statului actual, nu-i recunoaşte instituţiile, nu se supune poliţiei. Adepţii ei nu plătesc impozite şi nu îşi reînnoiesc plăcuţele de înmatriculare ale vehiculelor. Dintre cei aproximativ 20.000 de activişti ai acestei ideologii din Germania, o parte s-au radicalizat, inclusiv negaţionişti ai Holocaustului, şi au luat în considerare recurgerea la acţiuni violente. În cazul grupului desfiinţat miercuri, membrii făceau adesea referire şi la teoriile mişcării QAnon, grup conspiraţionist de extremă dreapta din Statele Unite, spun procurorii.
Ei erau ferm convinşi că Germania este condusă în prezent de membri ai aşa-numitului „stat parael” şi că intervenţia iminentă a „Alianţei”, o societate secretă superioară din punct de vedere tehnic, formată din guverne, servicii de informaţii şi militari din diferite ţări, inclusiv din Federaţia Rusă şi Statele Unite ale Americii, va „aduce eliberarea”, au explicat procurorii.
Complotiştii aveau de gând să-l instaleze la putere, după ce ar fi luat cu asalt Parlamentul şi chiar ar fi comis asasinate politice, pe un membru al unei vechi familii regale germane, identificat de autorităţi doar cu iniţialele, P.R., şi căruia i se spunea Heinrich al XIII-lea. Un alt suspect, Ruediger v. P., era şeful braţului militar al mişcării complotiste.
Organizaţia era foarte bine structurată şi ierarhizată, formată dintr-un „organism central” şi o „ramură militară” responsabilă cu achiziţionarea de echipamente, cu pregătirea armelor şi cu recrutarea de adepţi. De asemenea, mişcarea avea comitete pentru „justiţie”, „afaceri externe” şi „sănătate”.
Olaf Scholz: Germania trebuie să fie pregătită pentru o escaladare a situaţiei în Ucraina
Printre protagonişti se numără şi foşti militari. În octombrie, aceşti membri ai „braţului militar” ar fi cercetat cazărmile armatei germane pentru a vedea dacă au capacitatea de a găzdui propriile trupe după „lovitura de stat”.
