Șefa Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, a declarat, într-un interviu televizat, că „pare că se dorește preluarea controlului asupra puterii judecătorești”, vorbind despre un presupus „plan matematic, tehnic și foarte cinic” care urmărește această preluare.
Afirmațiile au fost făcute în emisiunea de la Antena 3 și descriu un scenariu organizat și riguros menit să influențeze modul în care funcționează puterea judecătorească în România.
Potrivit șefei CAB, termenul „matematic” se referă la o rigoare științifică aparentă a planului, elemente folosite pentru a crea reacții emoționale în spațiul public și, în opinia ei, pentru a permite „conservarea puterii” prin controlul sistemului judiciar. Ea a subliniat că arhitectura statului român prevede trei puteri independente — executivă, legislativă și judecătorească — și că dezechilibrul între ele ar pune în pericol statul de drept.
Liana Arsenie a mai afirmat că puterea executivă „devorează” puterea legislativă și că anumite schimbări în sistemul judiciar sunt promovate nu neapărat pentru a îmbunătăți actul de justiție, ci pentru a valida „eșecuri personale” ale unor magistrați. De asemenea, ea a menționat că a solicitat o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, dar nu a primit încă un răspuns.
Justiția în vremea “Recorder”
Declarațiile vin într-un context tensionat al dezbaterii despre situația justiției din România, intensificat de dezvăluiri jurnalistice recente.
În toamna și iarna anului precedent, publicația Recorder a publicat un documentar amplu despre modul în care anumite practici interne ar influența mersul dosarelor și deciziile din sistemul judiciar — material care a generat reacții puternice din partea unor magistrați, dar și critici și proteste ale societății civile și ale jurnaliștilor pentru susținerea independenței justiției.
Fostul ofițer al securității ceaușiste, Puiu Popoviciu scapă de condamnare în dosarul Ferma Băneasa
Reacțiile din sistemul judiciar și din mediul public arată un discutat echilibru între necesitatea transparenței și protejarea independenței magistraților. Criticii susțin că transformările și comentariile politice pot afecta încrederea în instituțiile judiciare, în timp ce susținătorii anumitor reforme argumentează că modificările sunt necesare pentru a corecta disfuncționalități semnalate inclusiv de organisme internaționale și de comunitatea juridică.
Până la acest moment, nu există concluzii oficiale care să confirme existența unui plan coordonat de preluare a controlului puterii judecătorești, iar afirmațiile rămân parte dintr-o dezbatere mai amplă despre rolul justiției și echilibrul puterilor în stat.
