Procurorul şef interimar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Anca Jurma, a declarat joi că un act normativ de o importanţă atât de mare cum este Codul penal ar trebui dezbătut în Parlament, „mai degrabă decât adoptat printr-o ordonanţă de urgenţă”, transmite Agerpres.
Întrebată de jurnalişti despre modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală, Jurma a declarat: „Nu e competenţa noastră să discutăm despre modul în care legile sunt adoptate în România, doar pot să-mi exprim opinia personală, în sensul că un act normativ de o importanţă atât de mare, cum este un cod penal, ar trebui dezbătut în Parlament, mai degrabă decât adoptat printr-o ordonanţă de urgenţă (…), repet, nu sunt constituţionalist şi noi va trebui să aplicăm legea aşa cum se va adopta”.
Chestionată cum vede discuţiile despre amnistie şi graţiere, Jurma a răspuns: „Nu aş vrea să mă pronunţ asupra lucrurilor (…) de competenţa legislativului, dar trebuie să ţinem seama că în momentul în care legislaţia penală şi procesual penală într-un stat membru – şi România este un stat membru – nu este suficient de puternică, acest lucru se poate repercuta asupra anchetelor privind fraude europene şi implicit asupra eficienţei procurorului european”.
Referindu-se la Parchetul European, ea a spus că rechizitoriul întocmit de procurorul european va fi trimis instanţelor naţionale, care vor decide dacă o persoană este sau nu vinovată.
„Regulamentul european este de directă aplicare, deci procurorul european va trebui să aplice acest regulament direct, dar regulamentul are un specific, acela că trimite foarte des la dreptul intern, asta înseamnă că procurorul european va aplica dreptul penal european, dreptul procedural european, ceea ce înseamnă un lucru foarte important, înseamnă că rechizitoriul întocmit de procurorul european va fi trimis instanţelor naţionale, instanţele naţionale vor decide dacă persoana respectivă este sau nu vinovată (…) statele membre, inclusiv România trebuie să se doteze cu instrumente de drept penal şi de drept procedural penal puternice, asta înseamnă dispoziţii ale dreptului penal şi procedural penal care să respecte atât Carta fundamentală a drepturilor omului, cât şi să ofere instrumente pentru o combatere eficientă a fraudelor europene”, a declarat Jurma.
Ea a menţionat că procurorii DNA îşi doresc să lucreze în Parchetul European, având în vedere experienţa pe care au dobândit-o.
„Sunt practic 15 ani de când DNA desfăşoară investigaţii în materia fondurilor europene (…) sperăm că procurorii DNA vor putea să acceadă la aceste poziţii. Nu am văzut încă forma finală a proiectului de lege. Sperăm să mai avem ocazia să mai discutăm pe marginea acestui proiect, pentru a ne asigura că unul dintre criteriile de selecţie îl reprezintă, alături de independenţa individuală a candidaţilor, experienţa dobândită în combatarea acestui tip de fraudă şi nu a combaterii criminalităţii în general”, a adăugat Jurma.
Ea a participat la Conferinţa europeană Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European.
Context. Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” cer guvernului printr-un comunicat să renunțe la intenția de a da ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
Cele trei organizații din justiție arată că un asemenea proiect ar putea să afecteze capacitatea instituțională de luptă împotriva infracționalității, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, și poate pune în pericol valori sociale fundamentale într-un stat de drept.
Forumul Judecătorilor arată că o asemenea OUG ar constitui ”o încălcare a Mecanismului de Cooperare și Verificare” și ar putea declanșa procedura de infringement (aducerea României în fața Curții de Justiție a UE).
Comitetul Executiv (CEX) al PSD a decis luni în unanimitate ca Guvernul să modifice prin ordonanță de urgență Codurile penale, mai exact acele prevederi declarate constituționale de către CCR, potrivit unui anunț făcut de premierul Viorica Dăncilă, confirmată de Liviu Dragnea și Tudorel Toader.
Întrebată dacă a existat o discuţie despre adoptarea unei ordonanţe de modificare a codurilor, premierul a spus: „Da, a existat o astfel de discuţie în cadrul CEX. În unanimitate s-a hotărât ca articolele declarate constituţionale să vedem oportunitatea de a fi promulgate printr-o ordonanţă de urgenţă.Mai multe detalii în acest sens, pentru că ţine de aspecte de natură juridică, va da ministrul Justiţiei”
