Alegerile din Serbia și Brazilia au adus două rezultate importante pentru mișcările populiste de dreapta. În Serbia, lista susținută de mișcarea studențească a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din 25 octombrie, iar Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea taberei sale. În Brazilia, președintele Luiz Inácio Lula da Silva a câștigat al patrulea mandat, învingându-l în turul al doilea pe senatorul de extremă dreapta Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro.
Cele două rezultate au o semnificație politică ce depășește granițele naționale. În Serbia, o mișcare pornită din protestele studențești a reușit să învingă un sistem politic dominat de aceeași tabără timp de mai bine de un deceniu. În Brazilia, Lula a oprit revenirea la putere a familiei Bolsonaro, într-un scrutin urmărit atent și în Statele Unite, unde administrația Donald Trump a susținut revenirea politică a acesteia.
Serbia: mișcarea studențească obține majoritatea parlamentară
Aleksandar Vučić a recunoscut duminică seară înfrângerea listei susținute de Partidul Progresist Sârb (SNS), după alegerile parlamentare anticipate. Potrivit estimărilor prezentate chiar de fostul președinte sârb, lista studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din totalul de 250, în timp ce tabăra sa ar avea aproximativ 105 locuri.
Rezultatul marchează o ruptură majoră în politica sârbă. Vučić a dominat scena politică timp de peste un deceniu, mai întâi ca prim-ministru, apoi ca președinte. În septembrie 2026, el a demisionat din funcția prezidențială pentru a putea candida la conducerea guvernului, mizând pe victoria partidului său la alegerile anticipate.
Mișcarea studențească a devenit principalul adversar al puterii după prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie în care au murit 16 persoane. Catastrofa a declanșat proteste ample, alimentate de acuzații de corupție, lipsă de transparență și absența răspunderii politice. Autoritățile au respins acuzațiile de corupție sistemică.
După aproape doi ani de manifestații, studenții au transformat mobilizarea stradală într-o victorie electorală. Mesajul lor a atras alegători dincolo de mediul universitar, inclusiv cetățeni nemulțumiți de partidele tradiționale și de funcționarea instituțiilor.
Reuters și Associated Press au relatat despre amploarea schimbării politice și despre recunoașterea înfrângerii de către Vučić. Rezultatele prezentate duminică seară erau estimări, urmând ca procedurile electorale să stabilească rezultatul oficial definitiv.
Ce urmează după înfrângerea lui Vučić
Victoria studenților deschide calea formării unui nou guvern, dar nu înseamnă că transformarea sistemului politic sârb este deja încheiată. Noua majoritate va trebui să răspundă așteptărilor privind combaterea corupției, independența instituțiilor, libertatea presei și funcționarea statului de drept.
Miza este importantă și pentru relațiile externe ale Serbiei. Țara este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar a menținut în ultimii ani relații apropiate cu Rusia și China. O eventuală schimbare de orientare diplomatică nu poate fi presupusă automat în urma rezultatului electoral; ea va depinde de deciziile viitorului guvern.
Înfrângerea lui Vučić arată însă că dominația politică a unei tabere poate fi contestată chiar și după ani de concentrare a puterii, atunci când nemulțumirea publică se transformă într-o alternativă electorală credibilă.
Brazilia: Lula câștigă al patrulea mandat și blochează revenirea familiei Bolsonaro
În Brazilia, președintele Luiz Inácio Lula da Silva a câștigat scrutinul prezidențial din 25 octombrie, învingându-l pe senatorul Flávio Bolsonaro, candidatul dreptei radicale și fiul fostului președinte Jair Bolsonaro.
Potrivit Associated Press, numărătoarea finală a confirmat victoria lui Lula cu un avans de aproximativ 4,4 milioane de voturi. Rezultatul îi asigură un al patrulea mandat prezidențial, o performanță fără precedent în istoria politică braziliană.
Victoria a venit după un prim tur în care Flávio Bolsonaro obținuse mai multe voturi decât președintele în funcție. Lula a reușit însă să recupereze diferența și să câștige turul decisiv, într-o campanie marcată de polarizare ideologică, dezbateri despre economie, protecție socială, corupție și relația Braziliei cu Statele Unite.
Flávio Bolsonaro a încercat să capitalizeze sprijinul pentru tatăl său, Jair Bolsonaro, fost președinte condamnat la 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-un complot de lovitură de stat. Familia Bolsonaro a rămas o forță importantă în politica braziliană, în ciuda condamnării fostului lider.
Rezultatul reprezintă o înfrângere pentru proiectul de revenire a familiei la președinție și pentru mișcarea de extremă dreapta asociată acesteia. Totodată, victoria lui Lula este o lovitură politică pentru administrația Donald Trump, care a urmărit revenirea familiei Bolsonaro la putere.
Flávio Bolsonaro contestă rezultatul
Înfrângerea prezidențială nu înseamnă că dreapta radicală a pierdut întreaga sa influență în Brazilia. Partidul Liberal, formațiunea asociată familiei Bolsonaro, și aliații săi au obținut rezultate importante la alegerile legislative, consolidându-și poziția în Congres.
Mai mult, Flávio Bolsonaro a refuzat să recunoască rezultatul scrutinului și a criticat decizia de prelungire cu două ore a programului de vot, invocând probleme de transport și condiții meteorologice. El a anunțat că va solicita anularea rezultatului.
Potrivit Reuters, amploarea diferenței de voturi face dificilă răsturnarea rezultatului printr-o contestație. Rămâne însă de văzut dacă refuzul candidatului învins de a accepta rezultatul va alimenta noi tensiuni politice.
Pentru Lula, provocarea va fi guvernarea într-un context în care opoziția de dreapta rămâne puternică în legislativ. Președintele va trebui să negocieze sprijinul parlamentar pentru a-și pune în aplicare programul economic și social.
Un semnal pentru politica internațională, nu sfârșitul extremei drepte
Rezultatele din Serbia și Brazilia arată că mișcările populiste de dreapta pot pierde alegeri chiar și atunci când beneficiază de o bază electorală solidă și de o influență politică importantă. În Serbia, mobilizarea studenților a transformat protestele împotriva corupției într-o alternativă capabilă să câștige o majoritate parlamentară. În Brazilia, Lula a reușit să blocheze revenirea familiei Bolsonaro la conducerea statului.
Cele două situații nu sunt însă identice. În Serbia, rezultatul deschide perspectiva schimbării guvernului după mai bine de un deceniu de dominație a taberei lui Vučić. În Brazilia, președintele în funcție a câștigat un nou mandat, dar se confruntă în continuare cu o opoziție puternică în Congres și cu refuzul adversarului său de a accepta înfrângerea.
Concluzia politică este că populismul de dreapta nu poate fi considerat învins definitiv în niciuna dintre cele două țări. Alegerile arată însă că dominația sa poate fi contestată și că mobilizarea electorală poate schimba raportul de forțe, inclusiv în state în care liderii politici au acumulat o influență considerabilă.
