Inteligența artificială transformă rapid modul în care oamenii lucrează, devenind un instrument tot mai prezent în activitatea zilnică. Potrivit unui sondaj realizat de Genesis Property, aproape jumătate dintre angajați consideră AI-ul extrem de util, însă această adopție accelerată vine la pachet cu îngrijorări tot mai mari legate de dependență și impactul asupra locurilor de muncă.
Sondaj: Inteligența artificială crește productivitatea la job, dar aduce anxietate și temeri legate de viitor
Studiul, realizat pe un eșantion de 1.146 de angajați din România, arată că 66% dintre respondenți se tem de o supradependență de tehnologie, iar 31% spun că utilizarea AI le provoacă anxietate în privința siguranței jobului pe termen lung. În același timp, peste jumătate cred că digitalizarea excesivă riscă să dezumanizeze munca.
AI la birou: între eficiență și disconfort
Datele arată o relație complexă între angajați și noile tehnologii. Deși AI-ul contribuie la creșterea productivității – prin automatizarea sarcinilor repetitive (53%), analiza rapidă a datelor (40%) și sprijinirea creativității (28%) – mulți angajați devin mai precauți în ceea ce privește utilizarea sa.
Aproximativ 40% dintre respondenți spun că tratează AI-ul cu prudență, în special din cauza impactului potențial asupra locurilor de muncă și a modului în care tehnologia poate influența deciziile organizaționale.
Limitele inteligenței artificiale în deciziile umane
Unul dintre cele mai importante semnale din sondaj este legat de zonele în care angajații nu doresc implicarea AI. Astfel, 62% consideră că tehnologia nu ar trebui utilizată pentru decizii care afectează direct oamenii, precum evaluările profesionale, promovările sau concedierile.
De asemenea, 53,6% resping ideea folosirii AI pentru analiza emoțiilor sau a stării psihologice, iar peste 35% consideră că relațiile de echipă trebuie să rămână exclusiv umane. Leadershipul și responsabilitatea sunt văzute, de aproape 30% dintre respondenți, ca domenii unde decizia nu poate fi delegată tehnologiei.
Nevoia unui echilibru între tehnologie și componenta umană
Angajații nu resping tehnologia, dar cer un echilibru mai clar între automatizare și interacțiunea umană. Aproape 55% dintre participanți spun că mediul de lucru ar trebui să includă spații dedicate relaxării și reconectării – zone verzi, lumină naturală, birouri în aer liber sau spații pentru interacțiune.
În plus, 34% consideră necesare zone fără tehnologie, dedicate colaborării directe, pentru a evita suprasolicitarea digitală.
Biroul viitorului: mai mult decât tehnologie
Conceptul de „smart office” evoluează, potrivit datelor din sondaj. Angajații nu își mai doresc doar tehnologie, ci o experiență de lucru completă. Aproximativ 37,3% preferă un mediu care crește eficiența, dar păstrează deciziile în zona umană, iar 35,2% își doresc ca tehnologia să fie discretă, aproape invizibilă.
Totodată, peste 31% își doresc spații flexibile, adaptate diferitelor tipuri de activitate – de la concentrare individuală la colaborare sau relaxare.
Tehnologiile care generează anxietate
Nu toate soluțiile digitale sunt percepute pozitiv. Peste 50% dintre respondenți indică sistemele de monitorizare a activității drept principal factor de disconfort, iar 42,9% sunt îngrijorați de evaluările automatizate ale performanței fără intervenție umană.
Aceste temeri reflectă o preocupare mai amplă legată de control, transparență și rolul tehnologiei în relația angajat-angajator.
Cum răspund companiile noilor așteptări
În acest context, dezvoltatorii de spații de birouri încep să regândească mediul de lucru. Genesis Property dezvoltă concepte care integrează atât tehnologia, cât și elemente menite să susțină starea de bine a angajaților.
Un exemplu este YUNITY Park, proiect fondat de Liviu Tudor, care pune accent pe spații verzi, zone de relaxare și facilități dedicate echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Campusul se află în prezent în cea de-a treia etapă de dezvoltare, cu o investiție totală de 50 de milioane de euro.
Un nou echilibru în era digitală
Sondajul arată clar că viitorul muncii nu înseamnă doar mai multă tehnologie, ci o integrare mai atentă a acesteia în viața profesională. Angajații caută eficiență, dar și sens, conexiune și siguranță, iar companiile sunt nevoite să răspundă acestor nevoi printr-un echilibru real între digital și uman.
