Pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană a propus îngheţarea plăţilor către un stat membru, în acest caz Ungaria, pentru încălcarea statului de drept şi pentru presupusă corupţie. Acum, statele membre vor trebui să decidă.
Comisia Europeană doreşte să reţină plăţi de 7,5 miliarde de euro către Ungaria din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept, a declarat la 18 septembrie comisarul pentru buget, Johannes Hahn.
„Decizia de astăzi este o demonstraţie clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a asigura acest obiectiv important”, a declarat Hahn.
Mai multe organisme ale UE l-au acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, de desfiinţarea democraţiei în Ungaria, precum şi de faptul că a trecut cu vederea corupţia larg răspândită şi că a încălcat statul de drept. Este pentru prima dată când Comisia a încercat să ia măsura de a întrerupe finanţarea din cauza preocupărilor legate de statul de drept într-un stat membru.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a iniţiat procesul de restricţionare a finanţării în luna aprilie a acestui an, utilizând un mecanism privind statul de drept – denumit şi mecanism de condiţionalitate – care a fost implementat în 2021 pentru a se asigura că membrii UE aderă la principiile generale ale blocului. O condiţie esenţială pentru a recurge la acest mecanism este convingerea că fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.
Ungaria a arătat o oarecare disponibilitate de a aborda problema, inclusiv prin anunţarea unei autorităţi independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Budapesta ar putea totuşi evita îngheţarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii înainte de expirarea termenului limită. Comisia Europeană a declarat că acest lucru ar putea funcţiona, dar trebuie să fie pus în aplicare în mod corespunzător.
În prezent, îngheţarea fondurilor trebuie aprobată în termen de o lună de către o majoritate calificată a statelor membre. Cu toate acestea, prin decizia statelor membre, termenul poate fi prelungit cu încă două luni. Pentru a bloca fondurile, planul ar trebui să fie aprobat de o majoritate de 15 ţări UE, reprezentând 65% din populaţia UE. Cum au reacţionat statele UE?
Vezi și Ruptură între Polonia și Ungaria pe fondul apropierii lui Orban de criminalul Putin
Doar Polonia susţine Ungaria
La 18 septembrie, Varşovia a dat asigurări că se va opune „oricărei acţiuni” a Bruxelles-ului de a priva Ungaria de finanţarea europeană de 7,5 miliarde de euro.
„Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat”, a declarat presei premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja „un plan de acord cu Comisia Europeană”.
Ungaria joacă un rol în campania electorală din Italia
Pentru lidera extremei drepte italiene Giorgia Meloni, cotată drept învingătoare în alegerile generale din 25 septembrie din Italia, există o problemă de suveranitate care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie abordată.
„Organismele decizionale europene sunt organe de guvernare”, a explicat ea la 18 septembrie.
„Noi spunem că suveranitatea aparţine poporului şi se manifestă prin decizii parlamentare. Aceasta este o dezbatere pe care trebuie să o desfăşurăm în mod politicos, iar acest lucru nu înseamnă ieşirea din UE, ci efectuarea de corecţii”.
Meloni a mai precizat: „Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian”. Cu toate acestea, „nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina”.
Meloni face campanie electorală în cadrul unei coaliţii de dreapta care include partidul de extremă dreapta Liga al lui Matteo Salvini şi Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Ultimele sondaje de opinie publicate înainte de pauza dinaintea alegerilor plasau alianţa pe cale să obţină 46% din voturi, cu mult în faţa rivalilor săi.
Liderul Partidului Democrat (Partito Democratico/PD), Enrico Letta, a subliniat distanţarea sa faţă de alianţa de centru-dreapta. „Nu vrem o Italie care să fie legată de Ungaria, aşa cum a propus astăzi Salvini”, a explicat el. „Nu vrem o Italie care să le facă cu ochiul lui Orban şi Putin, vrem o Italie care să fie în inima Europei şi să fie fidelă alianţelor sale”.
Citește despre Slovacia trimite toate avioanele Mig 29 către armata ucraineană
Slovacia şi Croaţia preferă o soluţionare rapidă
Comisia Europeană acţionează conform celor convenite de statele membre ale UE atunci când aprobă bugetul UE pentru şapte ani, a declarat premierul slovac Eduard Heger cu privire la propunerea Comisiei. Heger a subliniat că, la adoptarea bugetului UE, a fost adoptată o condiţionalitate privind statul de drept pentru a contribui la combaterea abuzului de fonduri UE în statele membre. „La urma urmei, aceasta este o prioritate pe termen lung pentru guvernul meu. Slovacia ştie foarte bine, din propria experienţă sub guvernele anterioare, ce înseamnă să furi fonduri europene”, a spus el.
De asemenea, el a subliniat că, în prezent, comunicarea dintre Ungaria şi Comisia Europeană privind pachetul de măsuri pe care Ungaria este pregătită să le ia pentru a consolida structurile de protecţie a fondurilor UE este foarte intensă. Prin urmare, nu este necesar să se suspende plata fondurilor către Ungaria. „Acesta este, bineînţeles, scenariul preferat”, a spus el.
Potrivit acestuia, propunerea nu poate fi supusă veto-ului. Heger a reamintit că o majoritate calificată a statelor membre ale UE va decide asupra versiunii finale a propunerii după expirarea perioadei de o lună. Slovacia este pregătită să susţină o prelungire cu încă două luni pentru a da mai mult timp Ungariei să negocieze, a spus Heger.
„Croaţia sprijină toate mecanismele de protecţie a statului de drept, inclusiv pe cel privind condiţionalitatea”, a declarat Andreja Metelko Zgombic , secretarul de stat croat pentru Europa, la Bruxelles, unde a participat la 20 septembrie la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale. Ea ar dori ca Bruxelles şi Budapesta să îşi rezolve disputa prin acord. Budapesta ar putea evita sancţiunile dacă ar elimina la timp motivele care au dus la această propunere. „Ne-am bucurat să auzim că Comisia şi Ungaria au căzut de acord asupra unui calendar pentru abordarea acestei probleme, care ar putea dura cel mult două luni, şi că există posibilitatea de a ajunge la un acord. Ne-am dori ca aceste mecanisme de prevenire să funcţioneze şi să îşi îndeplinească scopul”, a declarat Metelko Zgombic.
– Preşedintele României, Iohannis: „Orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată” –
În ceea ce priveşte propunerea, „perspectiva României este că orice măsură drastică trebuie să fie bine discutată şi bine fundamentată”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, pe 20 septembrie.
„Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc – şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă”, a declarat Iohannis la New York.
Austria nu doreşte compromisuri în ceea ce priveşte statul de drept
Ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular Austriac, OVP), a adoptat o abordare de expectativă după propunerea Comisiei Europene. Budapesta a prezentat deja măsuri de reformă şi un plan, a declarat Edtstadler la 20 septembrie, înainte de o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles. Acum este vorba de a vedea cum va aborda preşedinţia cehă ideea Comisiei Europene.
„Pentru mine este important să nu existe niciun compromis în ceea ce priveşte statul de drept”, a subliniat Edtstadler. Există o ”procedură clară”, a declarat ministrul Partidului Popular Austriac, adăugând că ”toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi prezenta ideile şi conceptele în cadrul acestei proceduri şi să ne întoarcem pe calea statului de drept”. În cadrul aceleiaşi întâlniri, ea a declarat că va purta discuţii şi cu ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.
Ce spune Ungaria rasistului Viktor Orban
„Vara a fost o perioadă foarte constructivă şi orientată spre soluţii şi de aceea Ungaria a propus 17 măsuri, care sunt capabile să remedieze toate preocupările în cadrul procedurii de condiţionalitate, iar acest lucru a fost aprobat şi de Comisia Europeană duminică”, a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, la 20 septembrie, la Bruxelles. „Aşadar, Ungaria este acum pe deplin angajată să pună în aplicare aceste măsuri”, a adăugat ea la sosirea la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles.
Varga a declarat că Ungaria ar trebui să aibă timp până la jumătatea lunii noiembrie, deoarece ţara trebuie să „creeze noi instituţii, pentru care trebuie recrutat personal nou”. De asemenea, a subliniat că este nevoie de legislaţie şi a făcut apel la celelalte state membre să fie tolerante, pozitive şi constructive.
Cele 17 propuneri ungare se concentrează în principal pe controlul licitaţiilor şi pe utilizarea fondurilor UE, inclusiv pe crearea unei autorităţi independente care să supravegheze punerea în aplicare a normelor de utilizare a fondurilor UE.
De asemenea, Ungaria va reduce procentul de licitaţii cu un singur ofertant, iar guvernul promite să faciliteze participarea IMM-urilor la licitaţii şi să coopereze mai strâns cu OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.
La 20 septembrie, o propunere legislativă menită să abordeze unele dintre acuzaţiile de corupţie din partea UE a fost prezentată legislatorilor maghiari.
Măsura propusă prevede verificări ale activităţilor politicienilor care fac parte din consiliile de administraţie ale fundaţiilor şi impune oficialilor ungari să coopereze mai mult cu OLAF.
Noile propuneri au fost anunţate pentru prima dată pe site-ul Parlamentului ungar la 19 septembrie. Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că o altă propunere legislativă va fi prezentată pe 23 septembrie.
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, Agerpres, ANSA, APA, dpa, EFE, HINA, TASR, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).
