Statele Unite au lansat o nouă ofensivă economică împotriva Iranului, printr-un pachet de sancțiuni care vizează aproximativ 60 de persoane, companii și nave implicate în economia iraniană, în timp ce Washingtonul avertizează țările și companiile care continuă să ofere Teheranului o „linie de salvare” economică. În paralel, șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a ajuns la Teheran într-o încercare de mediere, iar China cere în continuare o soluție negociată.
Washingtonul trece de la amenințări la sancțiuni
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat luni lansarea „Operation Economic Outcast”, o campanie prin care administrația Donald Trump încearcă să izoleze financiar Iranul și să reducă drastic capacitatea Teheranului de a obține venituri din comerțul internațional.
Pachetul anunțat de Washington vizează aproximativ 60 de persoane, entități și nave legate de Iran, iar măsurile sunt îndreptate în special împotriva rețelelor care facilitează comerțul cu petrol, finanțarea și achizițiile legate de programele militare iraniene.
Bessent a descris operațiunea drept o ofensivă economică fără precedent și a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să folosească întreaga forță a sistemului financiar american împotriva celor care sprijină economic Teheranul.
Washingtonul urmărește astfel nu doar să sancționeze companii iraniene, ci să reducă posibilitățile Iranului de a utiliza intermediari, nave, rețele financiare și comerciale din alte țări.
Iranul amenință cu represalii
Teheranul a reacționat dur la noile sancțiuni.
Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a declarat că țara este pregătită să răspundă presiunilor americane, iar oficiali iranieni au avertizat că măsurile economice americane vor avea consecințe.
Iranul a amenințat anterior că, dacă presiunea economică va continua, ar putea încerca să blocheze exporturile de petrol din Golf, ceea ce ar putea amplifica tensiunile de pe piețele energetice și ar afecta una dintre cele mai importante rute comerciale pentru petrolul mondial.
Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru transporturile energetice din regiune, iar orice întrerupere majoră a traficului prin această zonă poate avea efecte asupra prețurilor petrolului și asupra lanțurilor globale de aprovizionare.
China este problema cea mai dificilă pentru Washington
Noua strategie americană are însă o problemă majoră: China este principalul cumpărător al petrolului iranian.
Washingtonul a avertizat statele și companiile care continuă să sprijine economia Iranului că ar putea suporta sancțiuni americane, însă administrația Trump a evitat, cel puțin deocamdată, să lovească direct marile bănci chineze. Bessent a explicat că o asemenea măsură ar putea provoca perturbări majore în sistemul financiar mondial.
Vezi și Trump oprește bombardamentele asupra Iranului și invocă un posibil acord cu Teheranul
China respinge presiunile americane și susține în continuare o soluționare diplomatică a conflictului. Beijingul a transmis că își va proteja interesele, în timp ce comerțul cu petrol iranian continuă prin rețele și mecanisme financiare care încearcă să evite sancțiunile americane.
Prin urmare, Washingtonul încearcă să reducă veniturile Iranului fără să declanșeze, în același timp, o confruntare financiară directă cu China.
Pakistanul încearcă să redeschidă calea negocierilor
În timp ce Statele Unite își intensifică presiunea economică, Pakistanul încearcă să obțină o soluție diplomatică.
Feldmareșalul Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, s-a deplasat la Teheran pentru discuții cu oficialii iranieni. Vizita are loc după ce Munir a discutat cu Donald Trump înaintea deplasării, președintele american cerând Pakistanului să își folosească influența pentru a convinge Iranul să revină la negocieri.
La finalul vizitei, ministrul pakistanez de Interne, Mohsin Naqvi, a declarat că Pakistanul și Iranul au făcut „progrese semnificative” în discuțiile privind conflictul.
Negocierile au vizat în special evitarea unei escaladări suplimentare, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și găsirea unei căi pentru încheierea cât mai rapidă a războiului.
O cursă între presiunea economică și diplomație
Situația de marți arată astfel o dublă evoluție.
Pe de o parte, administrația Trump încearcă să sufoce economic Iranul prin sancțiuni și prin presiuni asupra statelor care continuă să facă afaceri cu Teheranul. Pe de altă parte, Pakistanul încearcă să creeze un canal diplomatic care să ducă la reluarea negocierilor.
China susține, la rândul său, negocierile și respinge presiunea unilaterală americană, dar rămâne unul dintre actorii economici esențiali pentru supraviețuirea comerțului iranian cu petrol.
Miza depășește astfel conflictul dintre Washington și Teheran. Dacă Statele Unite vor încerca să aplice sancțiuni secundare la scară largă împotriva partenerilor comerciali ai Iranului, conflictul economic se poate extinde rapid către companii și instituții financiare din alte state.
În același timp, orice nouă perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz poate avea consecințe asupra prețului petrolului și, implicit, asupra economiilor din Europa și din întreaga lume.
