Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului Curţii, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a decis, miercuri, Camera Deputaţilor.
Decizia trebuie luată cu votul a două treimi dintre judecători, adică minimum șase voturi din totalul de nouă.
În forma declarată neconstituţională chiar de CCR, la sesizarea PNL și USR, procurorii nu puteau fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu acordul plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general. Modificarea de către Comisiei permite acum urmărirea penală, iar reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată se poate face cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea procurorului general, din procedură fiind eliminat ministrul Justiţiei.
Citeşte şi PSD-ALDE înființează încă două comisii speciale în Parlament
O altă modificare prevede că cel care îl informează pe preşedintele CCR de o infracţiune flagrantă comisă de un judecător al Curţii este procurorul general, nu ministrul Justiţiei.
Deputaţii au abrogat prevederea iniţială conform căreia judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.
Curtea Constituţională a decis în 20 martie, la sesizarea parlamentarilor PNL şi USR, că unele dispoziţii din legea de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt neconstituţionale.
Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect, Senatul fiind for decizional.
De Vlad Mitu
