Ţările din Europa de Est, inclusiv România, se confruntă cu o penurie a forţei de muncă

0

Ţările din Europa de Est – care au pierdut de la începutul anilor ’90, de la căderea Cortinei de Fier, şi până în prezent aproximativ 20 de milioane de locuitori, plecaţi să trăiască în străinătate, potrivit unui raport prezentat recent de FMI -, începând din Polonia, şi trecând prin România, Ungaria, Cehia şi până în Bulgaria se confruntă cu o penurie a forţei de muncă, scrie AFP.

La două ore distanţă de Bucureşti, în România, directoarea Spitalului Curtea de Argeş ”nu ştie ce să mai facă” pentru ca să atragă medici, care lipsesc crunt instituţiei.

”Prima întrebare care ni se pune este despre salariu”, declară Ionela Danet. Iar la salarii începând de la 600 de euro pentru un debutant şi până la 980 de euro pentru practicianul cel mai bine plătit din spital îi este dificil să-i împiedice pe medicii români să plece în străinătate.

Geza Borgulya, un antreprenor în construcţii din Ungaria, îi cunoaşte bine pe aceşti muncitori ”care se înghesuie câte patru sau cinci, în fiecare dimineaţă, într-o maşină, ca să se ducă la muncă de cealaltă parte a frontierei”, în Austria. Iar el se confruntă cu dificultăţi grave în a recruta.

”În Europa de Vest ei pot să câştige cu uşurinţă 70 de euro pe zi. Aici nu ne putem alinia”, constată acest patron de întreprindere mică, cu 12 salariaţi, de la sud de Budapesta.

Micul patron ungar şi directoarea spitalului român reprezintă de fapt mii de angajatori care, de la Varşovia la Sofia sau Praga caută cu disperare să recruteze forţa de lucru de care au nevoie – indiferent că este vorba despre muncitori, ingineri, angajaţi la supermarket sau informaticieni.

100 DE EURO SAU NIMIC

Cel puţin 400.000 de unguri şi-au părăsit începând din 2008 ţara, care a trecut sub pragul simbolic de zece milioane de locuitori.

România a văzut emigrând aproximativ trei milioane de persoane – reprezentând 15% din populaţia sa.

Plecările s-au intensificat odată cu integrarea în Uniunea Eurpeană (UE) şi criza financiară din 2008, care se face resimţită până în ultimii ani, în pofida unui nivel flatant al creşterii economice în fostul bloc comunist.

În ţările în care se instalează aceşti europeni aflaţi în căutare de condiţii de viaţă mai bune, ei sunt adesea acuzaţi că trag salariile în jos, atunci când nu alimentează discursul împotriva imigraţiei, aşa cum au făcut-o în campania în vederea Brexitului.

În ţările pe care le lasă în urma lor, ei accentuează o penurie a forţei de muncă, iar aceasta, împreună cu o natalitate scăzută, ”frânează potenţialul de creştere”, arată FMI în acest raport despre impactul acestei migrări în masă.

În toate capitalele este plâns acelaşi lucru. ”Am pierdut deja o duzină de salariaţi în ultimii trei ani, care au plecat în Anglia, în Austria, în Suedia”, de plânge un restaurator de la Budapesta, care doreşte să-şi păstreze anonimatul. ”Bucătarul meu şef mi-a spus: «îmi dai 30.000 de forinţi (aproape 100 de euro) pe zi sa-u plec»”.

”Cea mai mare problemă este cea a lipsei forţei de muncă”, observa recent ministrul bulgar al Economiei, după ce a vizitat întreprinderi din sectoarele chimiei, metalurgiei şi industriei alimentare.

Antreprenorii cehi estimează la 160.000 numărul posturilor vacante. Dotată cu o industrie auto înfloritoare, Ungaria nu reuşeşte să ocupe peste 50.000 de posturi, în principal de tehnicieni calificaţi în mecanică şi electronică de precizie.

CAZARE ASIGURATĂ

Pe platforma de recrutare online Tjobs, românii au acces către mii de locuri de muncă în Europa de Vest. Jumătate dintre ofertele de anul trecut proveneau de la întreprinderi britanice, precizează Raluca Ştefănescu, una dintre responsabile.

Salariile propuse în sectorul construcţiilor, în străinătate, sunt cuprinse între 1.700 şi 3.200 de euro, în contextul în care salariul mediu în România este aproximativ 500 de euro.

Să crească salariile pentru ca să reţină forţa de muncă în ţară? Aceasta este opţiunea unor întreprinderi, cu riscul destabilizării modelului economic, în cazul unei productivităţi insuficiente, avertizează economiştii, care pledează pentru o formare a tinerilor mai adaptată la nevoile întreprinderilor.

În pofida posturilor vacante, toate aceste ţări nu reuşesc să le acopere, deoarece solicitanţii nu au calificările cerute.

MacDonald’s le oferă, de mai mulţi ani, un an de cazare gratuită angajaţilor săi care sunt pregătiţi să se mute pentru a ocupa un post.

Polonia s-a orientat către… imigraţie, cu scopul de a compensa plecarea celor aproximativ 2,4 milioane de cetăţeni ai săi în străinătate. Aceasta este o soluţie pe care Ungaria suveranistă a lui Viktor Orban o refuză pentru moment.

Aproximativ un milion de ucraineni muncesc în Polonia, iar fără ei ”economia poloneză ar fi în mare dificultate, mai ales în privinţa locurilor de muncă mai puţin calificate”, apreciază Maciej Witucki, preşedintele societăţii de intermediere a unor contracte de muncă temporară Work Service.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele