Peste 2.000 de taxiuri au blocat, miercuri și joi, Piaţa Victoriei, protestatarii cerând Guvernului interzicerea aplicațiilor care permit utilizatorilor să comande servicii de transport de tipul ride-sharing sau car-sharing.
Întrebarea este dacă vrem să ne întoarcem înapoi în timp sau vrem să privim spre viitor? În 2018, peste 3 milioane de români au optat pentru transportul cu Uber sau Taxify. O modalitate de transport modernă, civilizată, accesibilă și fiscalizată.
„În mașinile Uber sau Taxify nu dai peste un sconcs certat cu apa și săpunul, peste un șofer care fumează sau chiar îți vorbește urât, dacă nu îi convine de mutra ta, ori peste altul care îți refuză comanda dacă nu te înțelegi la preț sau la bacșiș. Din păcate, industria de taxi a rămas nu doar cu o flotă învechită, dar și cu o mentalitate retrogradă. Într-o economie de piață, nu poți crea poziții de monopol, cu atât mai puțin în sfera serviciilor. Cetățeanul, adică consumatorul, este suveran în a alege compania și mijlocul de transport cu care vrea să se deplaseze dintr-un loc în altul. Argumentul companiilor de taxi potrivit căruia Uber și Taxify le-ar face concurență neloială este neîntemeiat. Există oameni care, nici să-i pici cu ceară, nu s-ar urca într-un taxi. Asta nu înseamnă că, dacă interzici companiile de ride-sharing, taximetriștii vor avea mai mulți mușterii,” a declarat deputatul Remus Borza.
Uber și Taxify au transportat, anul trecut, peste 3 milioane de români, pentru care au plătit impozite. Doar în București, impozitul plătit de Uber a fost de trei ori mai mare decât impozitul plătit de toate companiile de taxi care operează în capitala țării. Cei mai mari jucători din piața de taxi sunt pe pierdere an de an, fără ca Fiscul să-i ia vreodată la bani mărunți.
Există o problemă în București care nu a fost rezolvată nici de municipalitate, nici de Ministerul Transporturilor: traficul supraaglomerat. Sunt peste 2 milioane de mașini în circulație, care emană în atmosferă noxe la greu. Există și o acțiune de infringement a Comisiei Europene care a sesizat Curtea Europeană de Justiție privind calitatea aerului din marile orașe ale României.
Timpul a trecut, iar România nu a fost în stare să se conformeze standardelor de mediu acceptate la nivelul UE. Cel puțin trei mari orașe, București, Iași și Brașov, au nivelul de poluare cu particule fine de praf PM10 peste normele din Directiva 2008/50/EC. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore, însă nu trebuie să depăşească 35 de zile dintr-un an.
„În București, frecvent, vorbim despre 200 Mg/m³. După ce am renunțat în 2017 la taxa de mediu, au fost înmatriculate peste 1 milion de mașini second hand, veritabile sicrie pe roți. Am transformat România în țara rablelor sau în cimitirul european al mașinilor second hand. Apelând la acest serviciu de tip car-sharing sau ride-sharing se diminuează cu până la 25% numărul autovehiculelor din trafic și implicit al noxelor, conducând la decongestionarea traficului și la un mediu mai curat”, mai spune deputatul.
cititi si Guvernul vrea să interzică Uber și Taxify prin OUG
Image by mohamed Hassan from Pixabay
