Pe 29 mai 2025, credincioșii ortodocși celebrează Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, prăznuită la 40 de zile după Paște. Ziua este marcată prin slujbe religioase speciale în biserici și este însoțită de tradiții păstrate cu sfințenie în multe regiuni ale țării.
Tradiții de Înălțare 2025: Ce se împarte și ce nu este bine să faci în această zi
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este acela de a oferi pomană în memoria celor adormiți. Prin darurile de hrană, gesturile de milostenie și respectarea anumitor interdicții, credincioșii își exprimă credința, compasiunea și solidaritatea – valori esențiale ale acestei sărbători.
Tradiția milosteniei: ce se oferă de pomană
Înălțarea este considerată o zi în care sufletele celor adormiți pot primi alinare prin rugăciune și ofrande. Credincioșii obișnuiesc să împartă pomană, constând în alimente simple, dar încărcate de simboluri.
Cel mai potrivit aliment este pâinea caldă, puțin dospită, cunoscută în popor ca azimă, care simbolizează curățenia și smerenia. În funcție de regiune, aceasta este oferită alături de ceai sau lapte dulce.
Pachetele de pomană, oferite de obicei după Sfânta Liturghie, conțin:
-
pâine caldă sau azimă
-
ouă roșii – simbol al jertfei și al Învierii
-
brânză și ceapă verde
-
plăcinte sau fructe de sezon
-
colaci și lumânări aprinse
Aceste daruri nu sunt doar gesturi simbolice, ci adevărate acte de comuniune spirituală, prin care credincioșii cred că sufletele celor dragi primesc lumină și pace.
Obiceiuri păstrate cu sfințenie
În unele zone, ouăle se vopsesc doar roșii, exact ca de Paște, și se consumă alături de prescură, luată de la biserică, considerată trupul Domnului. De asemenea, în multe sate, oamenii poartă flori de nuc la brâu sau în păr, ca simbol al norocului și protecției.
Un alt obicei este acela ca gospodarii să atingă animalele din curte cu leuștean verde, pentru a le feri de boli și pentru a le aduce sănătate și spor.
Salutul specific acestei sărbători este:
„Hristos s-a Înălțat!” – la care se răspunde cu: „Adevărat s-a Înălțat!”
Acest schimb se păstrează până la sărbătoarea Rusaliilor.
Ce nu este bine să faci de Înălțare
Pe lângă tradițiile frumoase, sărbătoarea vine și cu o serie de interdicții, respectate cu strictețe de mulți credincioși, pentru a nu atrage ghinionul asupra casei și familiei:
-
Nu se coase, nu se spală și nu se calcă haine.
-
Nu se face curățenie generală – aceasta trebuie încheiată cu o zi înainte.
-
Nu se dă sare din casă – pentru ca animalele să rămână sănătoase.
-
Nu se împrumută bani – se spune că aduce pagubă tot anul.
-
Nu se poartă ură, nu se înjură și nu se bârfește – este o zi a iertării și a liniștii sufletești.
-
Nu se scoate nimic din casă, nici măcar gunoiul – pentru a nu alunga binecuvântarea.
:format(webp):quality(80)/https://romaniatv.net/wp-content/uploads/2018/05/inaltarea_2018_31485400.jpg)
Semnificația Înălțării Domnului
Potrivit Noului Testament, Înălțarea a avut loc pe Muntele Măslinilor, în prezența Apostolilor și a peste 500 de martori. Hristos s-a înălțat la cer în timp ce îi binecuvânta, învăluit într-un nor de lumină și în cântări de îngeri.
Această zi nu semnalează doar încheierea misiunii lui Hristos pe pământ, ci și legătura vie dintre lumea pământească și cea cerească, o speranță pentru viața veșnică.
Înălțarea Domnului este, așadar, o zi a rugăciunii, a recunoștinței și a milosteniei. Prin gesturi aparent simple – precum oferirea de pâine caldă, ouă roșii sau o cană de ceai – credincioșii își exprimă credința, speranța și dorința de a fi mai aproape de cei plecați, dar și de Dumnezeu.
Sursa: ego.ro
