Donald Trump părăseşte Casa Albă cu un ultim sondaj defavorabil, cu 34% opinii favorabile despre activitatea sa, potrivit unei anchete a Institutului Gallup publicate luni, cea mai scăzută cifră dintr-un mandat care i-a divizat profund pe americani, notează AFP.
Potrivit anchetei, efectuată între 4 şi 15 ianuarie pe 1.023 de subiecţi, cota de popularitate a preşedintelui american în exerciţiu a ajuns la un nivel scăzut istoric cu câteva zile înainte de instalarea în funcţie a succesorului său, fostul vicepreşedinte Joe Biden.
De mai multe ori în 2017, el a atins 35% opinii favorabile, în special în vară după violenţele soldate cu victime din cursul unui marş al extremei dreapta americane, la Charlottesville, în Virginia.
Vezi și Bursele cresc datorită vaccinurilor anti coronavirus și a tranziției Trump Biden
Institutul Gallup, care măsoară din 1938 popularitatea liderilor de la Casa Albă de-a lungul mandatelor acestora, a subliniat că Donald Trump este singurul care nu a atins niciodată pragul de 50% opinii favorabile despre activitatea sa.
Donald Trump şi-a început mandatul cu 45% păreri favorabile, înainte de a ajunge la 49% la începutul lui 2020 şi la 46% înainte de alegerile de la 3 noiembrie.
Refuzul său de a-şi recunoaşte înfrângerea, încercările sale de a invalida rezultatul alegerilor şi asaltul partizanilor săi asupra Congresului la 6 ianuarie, fără a uita bilanţul pandemiei de coronavirus, au contribuit la erodarea cotei sale de popularitate în ultimele luni.
Pe întreg mandatul, Donald Trump părăseşte Casa Albă cu o popularitate medie de 41%, cea mai scăzută printre preşedinţii în exerciţiu, potrivit Gallup, care măsoară acest indicator de la Harry Truman, şeful de stat american cel mai puţin popular până în prezent (45,4% între 1945 şi 1953).
O altă concluzie este aceea că Donald Trump lasă o ţară profund divizată între partizanii şi opozanţii săi. În acest ultim sondaj, 82% dintre republicani aprobă acţiunea sa, pe când sunt numai 4% la democraţi şi 30% pentru independenţi.
Pentru Gallup, înfrângerea sa la prezidenţiale se explică în parte prin incapacitatea sa de a aduna voturi dincolo de baza sa electorală, considerând că cel puţin un alegător din trei se identifică republican şi că majoritatea independenţilor se declară apropiaţi de Partidul Democrat.
