UDMR își vede proiectul respins de camera. Procentul rămâne 20%. Sprijinul prentru Guvernul Tudose scârțâie

0

Plenul Camerei Deputaților a respins proiectul UDMR de modificare a Legii administrației publice locale. Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Inițiatorii au dorit, între altele, reglementarea clară și predictibilă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20% la 10% al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul persoanelor aparținând minorităților naționale din totalul populației care să reflecte exprimarea ‘număr semnificativ/substanțial de cetățeni aparținând minorității naționale din Constituția României, dar și din tratatele internaționale’.

Liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, a susținut în plen că proiectul de lege “nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului miniștrilor ai Consiliului Europei din 2012”. “Este important să arătăm în 2017 că România știe să-și asume identitatea europeană, că este deschisă oricăror soluții care aduc minoritățile naționale mai aproape de țara în care trăiesc”, a susținut el care a cerut plenului adoptarea proiectului.

PNL: România respectă în integralitate Convenția cadru privind protecție minorităților naționale

Deputatul PNL Florin Roman a arătat că România respectă în integralitate Convenția cadru privind protecție minorităților naționale. “Documentul des invocat de liderii UDMR pentru completarea și modificarea Legii 2015—2001 nu conține niciun paragraf referitor la scăderea pragului pentru minorități, nu se referă la steaguri pe criterii etnice și inscripții bilingve. Toate prevederile Convenției sunt respectate în România în localitățile unde populația de etnie maghiara depășește 20% din totalul populației și respectă și articolul 120 din Constituție. Recomandările comitetului de experți către comitetul de miniștri la care faceți referire datează din 2008, iar acele recomandări sunt preluate in 2012, de atunci foarte multe lucruri sau schimbat în bine pentru tot ceea ce înseamnă minorități naționale în România. România este un exemplu de bune practici în domeniul respectării drepturilor minorităților și trebuie să fim mândri cu acest lucru”, a spus liberalul.

Deputatul PMP Emil Pașcanu a susținut că “cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităților, și o fac și de această dată prin acest proiect”.

USR trage un semnal de alarmă. UDMR vrea 2%

Deputatul USR Cristian Seidler a afirmat că ultimul lucru de care Parlamentul are nevoie îl reprezintă discursurile inflamatorii pe linia drepturilor minorităților naționale. Ne-ar plăcea să votăm pentru acest proiect, în beneficiul minorităților naționale. (…) Totuși, includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2% în realitate face măsura, dincolo de caracterul său etnic, să devină nefezabil din perspectiva administrativă și financiară. În plus, chiar Consiliul legislativ atenționează în avizul său că legea cuprinde aspecte care ar putea fi considerate neconstituționale. Totuși satele nu sunt unități administrativ teritoriale în sensul legii române”, a argumentat deputatul în opinia căruia un astfel de proiect ar trebui votat printr-un larg consens parlamentar.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele