Udrea, mănăstirea Cetățuia Negru Vodă și supremația dreptului european

1
elena udrea

Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că declararea în fals a îndeplinirii unor obligații în perioada de sustenabilitate (post-implementare) a unui proiect cu fonduri comunitare constituie fraudă cu bani europeni, chiar dacă beneficiarul a folosit fonduri proprii în această etapă, potrivit deciziei instanței de la Luxembourg în urma sesizării de către Tribunalul Argeș.

 

Totul a plecat de la cazul unui proiect cu fonduri europene pentru promovarea turistică a mănăstirii Cetățuia Negru Vodă, implementat de comuna Cetățeni, județul Argeș, pe vremea fostului ministru PDL al Dezvoltării, Elena Udrea. Valoarea proiectului: 1.040.880 lei, potrivit G4media.

Vezi și Avocatul Elenei Udrea: ”Nu trebuie să intre în Curtea de Apel fiind nevaccinată”

Fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Marius Vasiliu, cel care a contestat ordonanța de clasare a DNA și a cerut sesizarea CJUE în acest caz, a precizat pe Facebook: ”Decizia se va transforma în jurisprudență obligatorie pentru toate instanțele judecătorești și DNA, pentru toate autoritățile de management și autoritățile de audit, nu doar din România, ci și din toată Uniunea Europeană”.

Potrivit CJUE, contractul de co-finanțare prevedea că ”beneficiarul urma să efectueze, din fondurile proprii, în perioada ulterioară executării proiectului, și anume perioada de sustenabilitate a proiectului, tipărirea și distribuirea de materiale de promovare, precum pliante, vederi, broșuri, albume fotografice și ghiduri turistice, pentru a asigura publicitatea proiectului.”

Ulterior, la un control, Ministerul Dezvoltării a descoperit că primarul de atunci din Cetățeni nu a putut demonstra că a tipărit și distribuit pliantele de promovare și ghidurile turistice, deși s-a angajat să facă acest lucru.

”Deși (…) a declarat că realizase și distribuise materialele de promovare în conformitate cu contractul, el nu ar fi în măsură să justifice acest fapt corespunzător cerințelor legale, dând în acest fel naștere, potrivit ministerului, unei suspiciuni rezonabile cu privire la exactitatea documentelor prezentate”, a arătat CJUE.

Ministerul Dezvoltării a considerat că suntem în fața unei fraude cu fonduri europene și a sesizat DNA Pitești în februarrie 2017.

Vezi și Elena Udrea declară cu nu vrea să fugă din țară

În 2019, procurorul a dispus însă clasare pentru infracțiunea de fraudă cu fonduri europene – folosirea sau prezentarea cu rea‑credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene – pe motiv că nu era vorba de bani europeni în această etapă a proiectului, ci de resurse proprii.

Procurorul a considerat că, ”potrivit dispozițiilor contractului de finanțare, activitățile prevăzute pentru a asigura menținerea și continuarea activității de promovare a produsului turistic pentru perioada de cinci ani ulterioară implementării proiectului, inclusiv tipărirea și distribuirea de materiale de promovare, erau finanțate din bugetul propriu al beneficiarului, iar nu cu ajutorul bugetului Uniunii”.

Mai departe, Ministerul Dezvoltării a făct plângere la procurorul șef DNA care a respins contestația și s-a ajuns apoi la Tribunalul Argeș.

Instanța a sesizat CJUE și a întrebat dacă astfel de declarații false sau incomplete din faza de sustenabilitate (post-implementare) a unui proiect cu fonduri europene reprezintă fraudă cu fonduri europene.

Verdictul CJUE, venit în octombrie 2021, este cât se poate de clar:

<<Noțiunea de „fraudă care aduce atingere intereselor financiare” ale Uniunii Europene (…) trebuie interpretată în sensul că include folosirea de declarații false sau inexacte prezentate ulterior executării proiectului care beneficiază de finanțare pentru a crea aparența de respectare a obligațiilor prevăzute pentru perioada de sustenabilitate a proiectului>>, se arată în decizia CJUE.

Și, la fel de important, CJUE a reiterat supremația dreptului european asupra dreptului intern:

”Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că impune unei instanțe naționale să dea dispozițiilor dreptului național o interpretare conformă cu obligațiile care decurg din (…) din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene (…), cu condiția ca o astfel de interpretare să nu determine o încălcare a principiului legalității infracțiunilor și a pedepselor”, a arătat CJUE.

1 comentariu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele