Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege de modificare a legii anticorupţie, pentru transpunerea unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului din iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Acest proiect vine în contradicție cu viziunea coaliției PSD-ALDE în privința justiției.
În cadrul expunerii de motive a proiectului, MJ precizează că la data de 5 iulie 2017 a fost adoptată Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (în continuare, Directiva PIF), directivă care, potrivit prevederilor articolul 17 alineatul (7), trebuie transpusă în dreptul intern până la data de 6 iulie 2019.
„Această directivă înlocuieşte, începând cu data de 6 iulie 2019, Convenţia elaborată în temeiul K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 1995 (în continuare, Convenţia PIF), convenţie care a fost transpusă în România prin introducerea ‘Secţiunii 41 – Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene’ în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, completarea cadrului legal realizându-se prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003”, se menţionează în proiect.
Citește și Anchetă la Primăria Iași privind gestionarea proiectelor realizate din fonduri europene
Astfel, arată MJ, prin dispoziţiile unei secţiuni distincte, Secţiunea 41, au fost incriminate noi fapte, precum: folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau care au ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din aceste bugete, respectiv omisiunea, cu ştiinţă, de a furniza datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
Sursa menţionată precizează că, prin raportare la prevederile Directivei PIF, a rezultat necesitatea unor intervenţii specifice, în special în vederea actualizării limbajului textelor din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, fapt pentru care s-a întocmit prezentul proiect de act normativ care vizează modificări aduse infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Ministerul Justiţiei propune, printre altele, modificarea articolului 18 indice 1 alineatul (1), respectiv, introducerea unei noţiuni corespondente în legislaţia naţională pentru termenul de assets – şi anume, cel de active şi eliminarea sintagmei „cu rea-credinţă”.
„Ca urmare, proiectul de lege prezintă art. 18 indice 1 alin. (1) în următoarea formă: ‘Art. 181 – (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept, de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi’”, se notează în proiect.
În proiect se prezintă şi modificarea articolului 18 indice 1 alineatul (2) ce urmează să aibă următorul conţinut: „(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit prevederilor legale pentru obţinerea sau reţinerea de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept a acestor fonduri ori active”.
Aceeași propunere legislativă prevede ca România să raporteze Comisiei Europene câte anchete de fraudare a bugetului Uniunii Europene fac, anual, procurorii din ţara noastră. Raportul ar putea fi întocmit chiar de Ministerul Public.
