UPDATE: Undă verde în comisia juridică a Camerei Deputaţilor pentru desființarea SIIJ

Ne-am întors în epoca Dragnea cu justiţia

0
camera deputatilor

USR: Ne-am întors în epoca Dragnea cu justiţia! Potrivit deputatului USR, decizia are mai multe implicaţii.

 

”Se asimilează corpul judecătorilor CCR cu cel al magistraţilor, ceea ce este absurd şi neconstituţional, dar nu-mi fac griji că legea ar putea pica la CCR. Judecătorii CCR NU sunt magistraţi, ei sunt numiţi de politicieni în aceste poziţii, mulţi dintre ei fiind politicieni, precum Valer Dorneanu. CCR nu este instanţă de judecată, este un organism politico-juridic care are ca atribuţie protejarea ordinii constituţionale, atribuţie POLITICĂ. Vom sesiza Comisia de la Veneţia şi Comisia Europeană cu privire la acestă încălcare extrem de periculoasă pentru democraţie”, spune Dehelean.

Silviu Dehelean mai afirmă că, prin modificările aduse legii, ”Curtea Constituţională devine o instituţie controlabilă politic ca în perioada Iliescu”.

”Se ştirbesc din nou atribuţiile DNA, aşa cum face de fapt întreaga lege Predoiu şi se împlineşte astfel dorinţa lui Liviu Dragnea. Practic DNA a devenit o formă fără fond. Se acordă o nouă superimunitate judecătorilor CCR după cea stabilită în legislatura trecută. Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi preventiv şi nici trimişi în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei (6 din 9 judecători)”, scrie dehelean.

”De ce îşi permit să dacă toate mizeriile astea şi să arunce justiţia într-o nouă epocă întunecată? Pentru că nu mai există acea mobilizare socială entuziastă care să iasă în stradă pentru valori. Pandemia, trădarea lui Klaus Iohannis, apariţia şi ascensiunea AUR au produs dezgust şi îndepărtate de sfera acţiunii civice”, mai afirmă deputatul USR.

Știre inițială

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a votat, vineri, un raport de adoptare a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

 

S-au înregistrat 18 voturi „pentru” şi şapte „împotrivă”.

Vezi și Ministrul Justiției, Predoiu: Secția specială va fi desființată cel târziu în martie

Stelian Ion: Proiectul ministrului Predoiu de desfiinţare a SIIJ ştirbeşte definitiv competenţa DNA

Proiectul de lege, iniţiat de Ministerul Justiţiei, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul.

Potrivit unui amendament propus de deputatul PSD Steluţa Cătăniciu, adoptat de Comisia juridică, „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe şi de judecătorii Curţii Constituţionale şi magistraţii asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale”.

Vezi și Foot Locker prezent și în România. Vezi unde!

Proiectul de lege stipulează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi „procurori anume desemnaţi”.

Pot fi desemnaţi să efectueze urmărire penală în aceste cauze care îi privesc pe magistraţi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii: au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, au calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au o conduită morală ireproşabilă, au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Mai pot fi desemnaţi, de asemenea, pentru a efectua urmărirea penală în aceste cauze şi procurorii care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale Parchetelor de pe lângă Curţile de apel care au vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror.

Proiectul de lege urmează să intre săptămâna viitoare la dezbatere şi vot în plenul Camerei Deputaţilor.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele