După Belgia, vine imprevizibila Ungaria: ţara lui Viktor Orban preia luni conducerea Consiliului Uniunii Europene pentru şase luni, promiţând să acţioneze „imparţial” pentru a calma temerile Bruxelles-ului, relatează AFP.
Excese antidemocratice şi legături cu Kremlinul, în ciuda ofensivei Rusiei în Ucraina: preşedinţia ungară provoacă nelinişte în Parlamentul European şi în mai multe state membre, într-un moment în care Franţa este, de asemenea, îngrijorată, extrema dreaptă ajungând în frunte în primul tur al alegerilor legislative de duminică.
La Budapesta, guvernul vrea să liniştească, spunând că este gata să-şi asume „obligaţiile şi responsabilităţile” misiunii sale, care durează până în decembrie. „Vom acţiona ca un mediator imparţial, CU deplină loialitate faţă de toate statele membre”, a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, când a dezvăluit programul la mijlocul lunii iunie.
„În acelaşi timp”, a adăugat el, Ungaria va folosi lumina reflectoarelor pentru a-şi evidenţia „viziunea asupra Europei”.
În ceea ce priveşte statul de drept, imigraţia şi conflictul din Ucraina, Ungaria intenţionează să îşi facă auzită vocea discordantă, o voce care a dus la conflicte repetate cu partenerii săi şi la îngheţarea a miliarde de euro din fonduri europene.
După ultima preşedinţie maghiară a UE, în 2011, Viktor Orban se lăuda că le-a dat „palme prieteneşti” „călăilor agitaţi” din Parlamentul European, pe care îl considera un bârlog al „liberalilor şi stângii”.
De data aceasta, politicianul în vârstă de 61 de ani pare şi mai combativ, între denigrarea „elitei tehnocrate” de la Bruxelles şi o serie de veto-uri în ultimele luni pentru a bloca ajutorul militar acordat Kievului.
El a promis să „ocupe Bruxelles-ul” după alegerile europene, pe care le-a calificat drept „istorice”, dar, deşi extrema dreaptă a crescut în sondaje la 9 iunie, valul nu s-a materializat.
Viktor Orban nu a reuşit să influenţeze posturile-cheie ale UE: în ciuda opoziţiei sale, liderii au convenit să o numească din nou pe Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei. Ca o coincidenţă, liderul german a amânat pe termen nedefinit o vizită la Budapesta programată iniţial pentru această săptămână pentru a da startul preşedinţiei.
În ceea ce priveşte Parlamentul European, premierul ungar este departe de a-l fi cucerit: a pierdut deputaţi, iar partidul său Fidesz se numără în continuare printre neafiliaţi. Cu toate acestea, negocierile sunt în curs cu celelalte partide din Europa Centrală.
Orban şi-a anunţat duminică, de la Viena, intenţia de a forma un grup „Patrioţi pentru Europa”, alături de liderul partidului naţionalist austriac FPÖ, Herbert Kickl, şi de fostul prim-ministru ceh eurosceptic Andrej Babis, fondator al mişcării centriste ANO.
