Creșterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe și reduceri ale investițiilor publice ar putea menține deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu și în 2018, se arată în ultimul raport de piață a UniCredit Bank.
Creșterea consumului privat și intrările reduse de fonduri europene vor conduce la ieșiri nete de capital din România. În plus, creșterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creșterii productivității indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori. BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie și anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în
prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori.
Creșterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale și externe. La mai puțin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greșelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.
Politica fiscală, cel mai mare risc la adresa stabilității macro
Banca estimează o creștere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta, în pofida unei creșteri nominale a PIB de 9,9%. Mai mult, salariile din sectorul public și cheltuielile sociale ar putea crește cu 16,6% în 2017 față de 2016.
De aceea, în căutarea unor venituri suplimentare guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat și mai eficient:
- a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanți eliminată în luna ianuarie și re-introdusă în septembrie-octombrie);
- a temperat anumite măsuri anunțate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajaților);
- a transferat bani de la companiile deținute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 și din rezervele societăților);
- a redus cheltuielile pentru investiții publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparație cu planificarea originală;
- a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puțin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale.
„Deși 2017 s-ar putea încheia cu deficit sub 3%, mai ales dacă o parte a investițiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare, guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanța relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investițiilor publice”, afirmă analiștii UniCredit.
Creșterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creștere, anume consumul și stocurile. Creșterea alertă a salariului va continua să susțină consumul privat, însă veniturile nete vor crește mai încet decât salariile brute.
Curs potențial de 4,6-4,7 lei pentru un euro
BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziția spre intervalul de tranzacționare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară.
De asemenea, banca centrală a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie și anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017. P
Potrivit UniCredit Bank, inflația anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanți și a scumpirii energiei electrice și gazelor naturale, toate reflectate în prețurile plătite de consumatori.
Astfel, inflația totală și cea de bază ar putea depăși ținta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile și a creșterii prețurilor produselor nealimentare și serviciilor. BNR ar putea reacționa majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018.
Există riscul a două conflicte cu autoritățile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală și al doilea legat de independența justiției. Și, în cazul României, Comisia Europeană dispune de mai multe instrumente de penalizare decât în cazul Poloniei și al Ungariei, în contextul existenței Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru reforme judiciare.
Sursa: UniCredit Bank: Politica fiscală, cel mai mare risc la adresa stabilității macroeconomice
