”I-au spus Ra, Marduk, Zeus, Jupiter, Iahve, apoi Dumnezeu, God, Allah, Dieu etc. în zeci, dacă nu sute, de denumiri diferite, în funcție de contextul istorico-social și geografic în care respectiva societate a trăit/trăiește. Își începe opinia jurnalistul Valentin Roman, Președinte Asociația Vatra Daciei, pe pagina sa de Facebook.

În defintiv, este vorba despre una și aceeași forță universală creatoare, generatoare și ordonatoare a lucrurilor, fără chip, formă și nume, pe care omenirea, de-a lungul istoriei sale, a încercat să și-o explice într-o multitudine de forme. Societățile și-au avut proprii prooroci, mesageri ”divini”, oameni care, în definitiv, nu au fost decât reformatori sociali și morali în societățile respective, oameni cu o putere de înțelegere a lucrurilor avansată pentru vremea lor, cărora masele, în micimea lor culturală, i-au perceput drept cu mult altceva.

Fiecare societate a considerat apoi că ai săi, cei prezentați mai sus, sunt mai șmecheri și asta doar pentru că-s ai lor, după modelul ”adevărul e adevărul meu, celelalte religii mint sau sunt erezii”, lucru total ipocrit. Lucrurile sunt mult mai simple, în sensul că ești ortodox pentru că ești român și vii dintr-o familie ortodoxă. Dacă te nășteai în Iordania erai musulman, în India ai fi fost hindu ori jainist și tot așa. Deci cam totul ține de unde și când te naști, de contextul istoric și geografic, nu neapărat de opțiunea ta.

Citește și

Spiritualitatea noastră, ca neam, este milenară

Oamenii apoi și-au pus convingerile religioase în cărți devenite sfinte pentru respectivele culturi. Cărților li s-au adăugat simboluri. În numele cărților și simbolurilor oamenii au început să se omoare între ei. Ipocriți și proști, crezând că fiecare are ”dreapta credință” (pentru turci noi eram ghiauri,adică necredincioși, iar turcii pentru noi erau păgâni, cam aceeași treabă), când, de fapt, luptau în numele aceleiași entități, percepută și înțeleasă diferit din strict din același motiv, anume contextul istoric și geografic în care s-au născut.
Cu atât mai mult, religiile instituționalizate nu fac decât rău omenirii.

Relația om-divinitate nu are nevoie de mijlocitori și intermediari, elemente inventate strict din interese economice și de subjugare a maselor de-a lungul istoriei, prin sădirea sentimentului de frica de pedepse divine dacă nu te supui vrerii liderului tău religios sau reprezentantului său în comunitatea ta. În numele religiilor, în mod stupid și cretin, de-a lungul secolelor au fost interzise practicile medicale, de pildă, considerate acte de vrăjitorie ori publicarea de volume șțiințifice, că, deh, omul trebuia să asculte doar de mai marii săi fără să ridice capul din glod.

Bunătatea, altruismul și altele sunt valori promovate de absolut toate religiile principale ale lumii. Concluzia tristă este că oamenii, de fapt, se luptă în numele acelorași valori, manipulați de lideri și contexte ce servesc intereselor unor câțiva în detrimentul celor mulți.

Valentin Roman, președinte Asociația Vatra Daciei.