Oamenii de ştiinţă au observat că probleme cardiovasculare grave pot fi declanşate din cauza COVID-19, în special în rândul persoanelor în vârstă care au o acumulare de material gras în vasele de sânge.
Dar acum un nou studiu a dezvăluit de ce şi a arătat că SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, infectează direct arterele inimii, arată un articol din National Geographic.
De asemenea, potrivit studiului, s-a constatat că virusul poate supravieţui şi se poate dezvolta în interiorul celulelor care formează placa – acumularea de celule pline de grăsime care îngustează şi rigidizează arterele, ducând la ateroscleroză. În cazul în care placa se rupe, aceasta poate bloca circulaţia sângelui şi poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Infecţia cu SARS-CoV-2 agravează situaţia prin inflamarea plăcii şi creşterea şanselor ca aceasta să se rupă.
Acest lucru poate explica efectele cardiovasculare pe termen lung observate la unii, dacă nu la toţi pacienţii COVID-19.
S-a constatat deja că virusul SARS-CoV-2 infectează multe organe în afara sistemului respirator. Dar până acum nu s-a demonstrat că atacă arterele.
„Nimeni nu s-a uitat cu adevărat dacă există un efect direct al virusului asupra peretelui arterial”, spune Chiara Giannarelli, cardiolog la NYU Langone Health, din New York, care a condus studiul. Giannarelli a precizat că echipa sa a detectat ARN viral – materialul genetic al virusului – în arterele coronare. „Nu te-ai aştepta să vezi (acest lucru) la câteva luni după ce te-ai vindecat de COVID”.
6 noiembrie 2023. Ziua internațională a saxofonului. Topul celor mai cunoscuți saxofoniști
Tot mai multe dovezi arată acum că SARS-CoV-2 nu este doar un virus respirator, ci poate afecta şi inima şi multe alte sisteme de organe, spune Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington din St. Louis. Cercetările lui Al-Aly au arătat că riscul de a dezvolta boli cardiace şi cardiovasculare, inclusiv insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral, ritm cardiac neregulat, stop cardiac şi cheaguri de sânge, creşte de două până la cinci ori în decurs de un an de la COVID-19, chiar şi atunci când persoana nu a fost spitalizată.
