Cofondatorul mișcării talibane și liderul politic al islamiștilor, mullahul Abdul Ghani Baradar, va fi noul șef al guvernului, potrivit Reuters, care citează surse talibane.
Conducerea noului guvern din Afganistan va fi completată de mullahul Mohammad Yaqoob, fiul cofondatorului taliban Mohammad Omar și de Sher Mohammad Abbas Stanekzai.
„Toți liderii de vârf au ajuns la Kabul, unde pregătirile sunt în faza finală pentru a anunța noul guvern”, a declarat un oficial taliban pentru Reuters.
Haibatullah Akhunzada, liderul religios al talibanilor se va concentra pe problemele religioase. Acesta se află la conducerea mișcării talibane din mai 2016 și s-a ocupat de problemele politice, militare și religioase.
Abdul Ghani Baradar un islamist radical
Abdul Ghani Baradar, viitorul șef al guvernului, a fost eliberat dintr-o închisoare pakistaneză la cererea SUA în urmă cu mai puțin de trei ani.
Baradar a crescut în Kandahar, locul de naștere al mișcării talibane. Acesta a luptat împotriva sovieticilor în anii 1980. După ce rușii au fost izgoniți în 1992 și țara a căzut în război civil, Baradar a înființat împreună cu fostul său comandant și cumnat, Mohammad Omar, mișcarea talibană, o mișcare condusă de tineri cărturari islamici dedicată purificării religioase a țării și a înființării unui emirat.
Talibanii au ajuns la putere în 1996, după o serie de cuceriri ale capitalelor provinciale care au luat lumea prin surprindere, la fel ca în ultimele săptămâni. Baradar, adjunctul lui Mohammad Omar, despre care se credea că este un strateg extrem de eficient, a fost un arhitect cheie al acestor victorii. Baradar a jucat o succesiune de roluri militare și administrative în regimul taliban de cinci ani, din 1996 până la invazia americană din 2001, fiind viceministru al apărării.
În timpul exilului de 20 de ani al talibanilor, Baradar a avut reputația de a fi un puternic lider militar și un operator politic subtil. Diplomații occidentali l-au văzut ca pe aripa Quetta Shura – conducerea regrupată a talibanilor în exil – cea mai propice contactelor politice cu Kabulul.
Cu toate acestea, administrația Obama se temea mai mult de expertiza sa militară decât credea în rolul său moderat, motiv pentru care, la presiunea SUA, după ce a fost urmărit de CIA în Karachi în 2010, Baradar a fost arestat de serviciile de intelligence pakistaneze.
„Capturarea lui Baradar a fost inițiată în principal din cauza rolului său în război, mai degrabă decât din cauza probabilității că va face brusc pace”, a spus un fost oficial. „Pakistanezii l-au ținut în toți acei ani în mare parte pentru că SUA le-au cerut acest lucru.”
În 2018, însă, atitudinea Washingtonului s-a schimbat și trimisul afgan al lui Donald Trump, Zalmay Khalilzad, le-a cerut pakistanezilor să-l elibereze pe Baradar pentru a putea conduce negocierile în Qatar, pe baza credinței că se va mulțumi cu un acord de partajare a puterii.
Baradar a fost eliberat în 2018 și mutat în Qatar. Aici a fost numit șef al aripii politice a talibanilor, fiind cel care a supravegheat semnarea acordului de retragere cu americanii.
În martie 2020 a avut loc prima discuție dintre un președinte american și grupul insurgent, când fostul președinte Donal Trump a vorbit cu Baradar și a discutat despre progresele privind instaurarea păcii în Afganistan. În timpul apelului, Trump „a subliniat necesitatea continuării reducerii violenței, ceea ce a făcut posibilă semnarea acordului istoric SUA-talibani în 29 februarie”.
Baradar a semnat acordul de la Doha cu SUA în februarie 2020. Acordul de pace cu talibanii ar fi trebui să fie urmat de discuții de împărțire a puterii între talibani și guvernul de la Kabul al lui Ashraf Ghani. Acele discuții s-au poticnit cu puține progrese și este clar acum că Baradar și talibanii au așteptat plecarea americanilor pregătind ofensiva finală.
Ofensiva femeilor afgane
Câteva femei afgane foarte curajoase au participat joi la un protest – gest aproape de neconceput în această țară – spunând că sunt dispuse să accepte burqa dacă fiicele lor vor continua să meargă la școală sub conducerea talibanilor.
„Este dreptul nostru să avem parte de educație, locuri de muncă și siguranță”, au strigat cele aproximativ 50 de femei, care au demonstrat cu pancarte pe străzile orașului Herat, din vestul Afganistanului, potrivit CBS NEWS.
În timpul primei guvernări talibane, înainte ca aceștia să fie înlăturați de la putere după o ofensivă condusă de SUA în 2001, femeilor și fetelor le era înterzis în mare parte dreptul la educație și la muncă. Burqa a devenit obligatorie în public, femeile nu puteau ieși din casă fără un însoțitor de sex masculin, iar protestele de stradă erau interzise.
„Suntem aici pentru a ne cere drepturile”, a declarat telefonic pentru presa occidentală Fereshta Taheri, una dintre protestatare. „Chiar suntem dispuse să purtăm burqa dacă asta ne vor cere, dar vrem ca femeile să meargă la școală și să lucreze”, a mai spus ea.
Herat, un oraș antic aflat pe traseul vechiul Drum al Mătăsii, aproape de granița cu Iranul, a fost mult timp o excepție mai cosmopolită în Afganistan, deși și aici unele femei poartă burqa.
„Nu vedem femei la întâlnirile talibane”
Un lider afgan a declarat într-un interviu că femeile nu vor face parte din noul cabinet.
„Urmărim știrile și nu vedem nicio femeie în întâlnirile talibane”, a declarat o altă protestatară din Herat, Mariam Ebram.
Talibanii le-au promis totuși femeilor că li se va permite să lucreze, dar în limitele legii Sharia. Însă toate promisiunile făcute de talibani sunt privite cu scepticism, experții fiind de părere că este o ofertă pe termen scurt, cu scopul de a obține recunoaștere internațională și de a primi în continuare sprijin material și medical.
„Sunt discuții pentru un guvern, dar nu vorbesc despre participarea femeilor”, a declarat Basira Taheri, una dintre organizatoarele mitingului. „Vrem să facem parte din guvern, niciun guvern nu se poate forma fără femei. Vrem ca talibanii să aibă consultări cu noi”.
Ea a mai spus că, acum, „majoritatea femeilor care lucrează în Herat stau acasă”, pentru că le este teamă și, în același timp, persistă o stare de incertitudine.
Ebram a spus că cele care s-au întors la joburile lor s-au confruntat cu rezistență din partea noilor forțe talibane care erau în control.
„Unele femei, precum medicii și asistentele care au îndrăznit să se întoarcă la muncă, se plâng că talibanii își bat joc de ele”, a mai spus Ebram. „Talibanii nu se uită la ele, nu vorbesc cu ele. Le arată doar fețe pline de ură și dispreț”.
Copiii de vârstă școlară primară, inclusiv fetele, s-au întors la școală, dar talibanii au anunțat că în privința ciclurilor superioare de învățământ se vor lua decizii după formarea unui guvern.
Femeile afgane spun că vor continua protestele
Protestele împotriva stăpânirii talibane erau de neconceput în timpul guvernării anterioare. Fostul ministru Nehan Nargis, care a fugit luna trecută în Norvegia, a declarat că Afganistanul s-a schimbat mult după îndepărtarea talibanilor din 2001.
„Oamenii sunt mult mai conștienți, au aspirații diferite pentru Afganistan și așteptări din partea guvernului”, a spus ministrul, menționând că rețelele sociale au contribuit acum la alierea activiștilor cu idei similare. „Poporul afgan și-a făcut auzită vocea în mod colectiv folosind rețelele sociale, iar oamenii vor continua să facă asta.”
Basira Taheri a declarat că femeile vor continua să protesteze până când solicitările lor vor fi aprobate. „Femeile din această țară sunt informate și educate”, a spus ea. „Nu ne este frică, suntem unite”.
Protestatarele din Herat speră că exemplul lor va fi urmat în toată țara.
„Vom continua protestele”, a spus Basira Taheri. „Am început în Herat, dar se vor extinde și în alte provincii”.
