Vladimir Putin reales președintele Rusiei

0

Vladimir Putin – aflat de peste 18 ani la conducerea Federaţiei Ruse – a obţinut duminică un nou mandat de şase ani, în urma unui scrutin fără suspans, preconizează exit-polluri ruse, scrie BBC News.

Citiți și Cina cea de taină (episod nou): Dâncu și Grindeanu, politică la lumina vinului

Potrivit exit-pollului televiziunii de stat, preşedintele rus în exerciţiu a obţinut 73.9% din voturile exprimate.

Sondajul a fost efectuat la nivel naţional de VTsIOM, care a intervievat 161.000 de persoane, în 1.200 de circumscripţii, din 68 de provincii şi are o marjă de eroare de 3,5 puncte procentuale, scrie The Associated Press.

Acest rezultat, de altfel aşteptat, este mai important decât cel pe care l-a obţinut în 2012.

Însă unii observatori au avertizat că scrutinul este pătat de numeroase cazuri de introducere ilegală de buletine de vot în urne şi de alte nereguli.

Rezultatul sondajului la ieşirea de la urne confirmă primele rezultate în Extremul Orient, unde votul s-a încheiat de opt ore.

Comisia electorală centrală (CEC) a anunţat că, după numărarea voturilor exprimate în 21 de circumscripţii, Putin se clasează pe primul loc cu 71,9% din voturile exprimate.

Potrivit exit-pollului, candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin se află pe locul doi, cu 11,2% din voturile exprimate, iar ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski pe locul trei cu 6,7%, iar Ksenia Sobciak 2,5%..

Fost ofiţer KGB, aflat la conducerea ţării de peste 18 ani, Vladimir Putin încarnează, cu autoritate, ambiţia unei mari Rusii care-şi regăseşte puterea.

”Nimeni nu voia să ne vorbească, nimeni nu voia să ne asculte. Ascultaţi-ne acum!”, le-a transmis el occidentalilor în ultimul mare discurs pe care l-a susţinut în faţa membrilor Parlamentului, la începutul lui martie, când a prezentat noi arme ”invincibile”.

Însă, dacă şeful statului, în vârstă de 65 de ani – care a ajuns la conducere în 2000, într-o ţară cu o putere instabilă şi cu o economie şubredă – este lăudat de mulţi dintre concetăţenii săi, este lăudat înainte de toate pentru că a fost omul stabilităţii şi unei noi prosperităţi, mulţumită unei adevărate mane petroliere, timp de mai mulţi ani consecutivi. Iar acestea, cu preţul unui recul clar al drepturilor omului şi libertăţilor, potrivit criticilor săi.

Pe scena internaţională, cel care a catalogat dispariţia Uniunii Sovietice drept ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea” a depus eforturi să restaureze influenţa Rusiei în lume, aflată în dificultate după implozia URSS şi după anii haotici ai regimului lui Boris Elţîn.

Prin ce metodă? O luptă perseverentă şi încăpăţânată, exploatând semnele de slăbiciune a adversarului, explica în 2013 acest deţinător a opt dani în judo, răspunzându-i unui rus care i-a cerut să facă totul pentru ca, în sfârşit, să ”prindă din urmă şi depăşească” America, un vechi slogan din epoca sovietică.

O tehnică de altfel aplicată cu succes în Siria, unde intervenţia militară a Rusiei, începând din 2015, în susţinerea regimului de la Damasc, a schimbat cursul războiului şi i-a permis lui Bashar al-Assad să rămână la putere, spre marea nemulţumire a Occidentalilor, oarecum depăşiţi.

Putin a îmbrăcat cu un an înainte, în 2014, hainele restauratorului ”Marii Rusii”, anexând Peninsula ucraineană Crimeea, după ce a fost ocupată de trupe ruse şi în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională.

Această operaţiune i-a sporit prestigiul acasă, dar a declanşat cea mai rea criză de la sfârşitul Războiului Rece între Rusia şi Occident, care acuză în plus Moscova că susţine militar şi financiar o rebeliune separatistă prorusă în estul Ucrainei, ceea ce Kremlinul dezminte.

Pasionat de sport, preşedintele rus a căutat totodată să-şi impună ţara ca putere sportivă, şi de această dată cu preţul unei crize internaţionale.

Rusia a organizat în 2014 Jocurile Olimpice cele mai scumpe din istorie, în staţiunea balneară Soci, şi va găzdui în vara lui 2018 evenimentul sportiv cel mai urmărit pe planetă, Campionatul Mondial de Fotbal. Însă visurile Kremlinului sunt umbrite de acuzaţii de dopaj instituţionalizat, în urma publicării raportului McLaren în 2016.

Moscova a negat mereu cu vehemenţă aceste acuzaţii, însă ele i-au costat pe atleţii ruşi participarea la JO-2016 de la Rio şi au condus la excluderea Rusei de la JO-2018 de la Pyeongchang.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele