Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că, deși deciziile Curții Constituționale sunt definitive și nu au cale internă de atac, demersul fostei șefe a DNA, care a atacat la CEDO decizia CCR de revocare din funcție, nu este unul absurd. Zegrean afirmă că CEDO nu judecă în legalitate, ci judecă în echitate, verificând dacă decizia din țara respectivă este conformă cu Convenția pentru drepturile omului. Fostul președinte al CCR a declarat, marți seară, pentru HotNews, că faptul că deciziile Curții Constituționale sunt definitive nu ar împiedica CEDO să dea o soluție. El mai spune că de foarte multe ori deciziile CEDO sunt decizii date pentru a rezolva o problemă în echitate, nu neapărat în legalitatea din țara respectivă. „Este adevărat că în România nu există cale internă de atac impotriva deciziilor Curții Constituționale, dar faptul că ele sunt definitive nu ar împiedica CEDO să dea o soluție, pentru că și deciziile instanței supreme sunt definitive. CEDO nu judecă în legalitate, judecă în echitate și este normal să fie așa. Acolo sunt 47 de judecători, se atacă soluții venite din 47 de țări și este imposibil ca cineva să cunoască în amănunt Dreptul din toate aceste țări. Atunci, de foarte multe ori deciziile CEDO sunt decizii date pentru a rezolva o problemă în echitate, nu neapărat în legalitatea din țara respectivă. CEDO verifică doar dacă soluția din țara ta este conformă cu Convenția pentru drepturile omului, care în cei 10 ani de CEDO a fost interpretată în nenumărate feluri. Ei nu te verifică în legătură cu legalitatea, ci dacă a fost încălcat un drept fundamental. Din această perspectivă, cererea doamnei Kovesi nu este absurdă”, a afirmat Augustin Zegrean. Fostul președinte al Curții Constituționale a mai spus că fosta șefă a DNA „a fost judecată fără judecată”, pentru că nici măcar nu a fost parte în dosar, la CCR judecându-se doar conflictul de natură constituțională între Guvern și președinte. „Kovesi a suportat doar consecințele acestei judecăți, pe ea nu a întrebat-o nimeni. Am spus de multe ori că atunci când decizia CCR privește o persoană, acea persoană ar trebui citată la Curte. Și dacă îl dai afară pe paznicul de la instituție îi iei o declarație, faci o cercetare disciplinară înainte. Kovesi a suportat consecințele neînțelegerilor între unii și alții, așa cum va suporta și procurorul general, care s-ar putea totuși să scape pentru că îi expiră mandatul”, a mai spus Zegrean. Zegrean a mai spus că nu a întâlnit până acum cazuri de decizii ale curților constituționale soluționate la CEDO. Dar în Slovacia, de exemplu, se poate face o plângere de constituționalitate la Curtea constituțională de către un om care consideră că i-a fost încălcat un drept, iar dacă este nemulțumit de decizia Curții constituționale, acesta se poate adresa CEDO. Laura Codruța Kovesi a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a anului trecut. Ea arată în plângerea depusă la CEDO că i-au fost încălcate mai multe drepturi. Fosta șefă a DNA a arătat în plângerea la CEDO că nu a putut contesta decizia Curții Constituționale, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea deciziei Curții Constituționale. Tudorel Toader a comentat pentru HotNews demersul Laurei Codruța Kovesi de a ataca la CEDO decizia Curții Constituționale în urma căreia a fost revocată de la șefia DNA, ministrul Justiției spunând că deciziile CCR sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că acestea nu au cale de atac.”Dar dânsa este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană”, a spus Tudorel Toader. „Este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană. Pot să spun însă că deciziile Curții Constituționale sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că nu sunt cu cale de atac. La CEDO se duce partea dintr-un proce nemulțumită de decizii definitive rămase la instanțele de drept comun, a declarat ministrul Justiției. El a mai spus că CEDO nu este instanță de control al Curții Constituționale.
Citește și Carmen Dan după ce Iohannis a contestat la CCR statutul polițistului: ”Atât poate din frustrare, din disperare, din ambiție bolnăvicioasă”
