E plin raftul de bere de import la orice supermarket. Mulți producători își arogă titulatura de bere de mănăstire, abație sau bere călugărească și pun titulatura cu mândrie pe eticheta sticlelor. Totuși, între aceste beri, doar o mică parte au într-adevar calitatea de bere trapistă. Deci, ce este o bere trapistă?
Doar 7 mănăstiri trapiste
Prima regulă de autenticitate spune că nicio bere nu este considerată mănăstirească dacă nu este făcută între zidurile lăcaşului religios. Altfel, nu primeşte simbolul de originalitate pe etichetă – „Authentic Trappist Product„. În lume există 7 mănăstiri care produc bere, şase în Belgia şi una în Olanda. De când intră prima bulă şi până când ajunge în sticlă, pas cu pas, călugării au grijă să nu scape mai mult sau mai puţin dintr-un ingredient al reţetei. Fiecare mănăstire i-a dat nume berii sale şi produce mai multe sortimente. De exemplu, călugării de la Koningshoeven din Olanda, care fac La Trappe, au 11 sortimente.
Nu trebuie să bei ca setilă, dar dacă ai cam pierdut numărul paharelor de bere, nu trebuie să-ţi faci griji pentru a doua zi, cu siguranţa nu vei avea dureri de cap. Acest lucru se datorează faptului că la berea trapeistă nu se folosesc aditivi care grăbesc procesul de fabricare. E o diferenţă ca între o friptură făcută la microunde şi una la cuptor cu lemne. Din curiozitate sau pentru că au băut în afară, şi românii au început să devină interesaţi de berea mănăstirească.
Primii Trapisti, încă din anul 700
Potrivit unor documente istorice, cele mai vechi dovezi ale producerii berii mănăstireşti provin din Franţa. În anii 700, s-au descoperit dovezi că la Abatia Saint Denis, călugării produceau o băutură pe bază de hamei. Până în jurul anului 1.000, în Europa peste 500 de mănăstiri produceau bere.Însă, odată ce consumul a crescut, mănăstirile au început să renunţe să mai facă bere pentru că îi concurau producătorii particulari, mult mai puternici. Astfel, cu timpul, a încetat să se mai facă la mănăstirile din Franţa, Germania şi alte ţări din Europa Occidentală. La începutul secolului XX au mai rămas doar cele şapte mănăstiri care s-au unit într-o asociaţie, iar din banii pe care îi câştigă, pe lângă întreţinere, finanţează şi diferite opere caritabile. Berile trapiste şi mănăstirile unde se fac:
La Trappe – Koningshoeven (Olanda)
Achel – St. Benedictusabdij De Achelse Kluis (Belgia)
Chimay – Abbaye N.- D de la Paix (Belgia)
Rochefort – Abbaye N. – D. De Saint Remy (Belgia)
Westmalle – Abdij der Trappisten (Belgia)
Westvleteren – Sint Sixtus-Abdij (Belgia)
Orval – Abbaye N.-D. d’Orval te Villers (Belgia)
