Înălțarea Domnului sau Ispasul, așa cum se mai spune în unele zone ale țării, este sărbătorită în calendat pe 2 iunie, la 40 de zile de la Paşte.
Creştinii sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci
Ce semnifică Înălțarea Domnului?!
Înălțarea este unul dintre cele 12 mari Prazince Împărătești ale Bisericii. Celebrat cu fastul cuvenit, la 40 de zile după Înviere
Înălțarea este o zi încărcată de spiritualitate, cu foarte multe tradiții și superstiții din popor.
Începând din secolul al IV-lea, Înălţarea este celebrată atât în Răsărit, cât şi în Apus la 40 de zile după Paşte, întotdeauna într-o zi de joi. Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era prăznuit de Rusalii.
Dacă de la Paște și până acum, oamenii se salutau cu „Hristos a Înviat”, de azi, timp de trei zile, formula de salut va fi: „Hristos s-a Înălțat”, urmând ca celălalt să răspundă: „Adevărat s-a Înălţat!”. Acest obicei s-a păstrat mai ales la satele românești. Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor. Micuţa capelă rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos și capela Înălţării Domnului este un loc destinat închinatului atât penru creștini cât și pentru musulmani.
Tot în această zi, mai este și Ziua Eroilor, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora fiind făcute praznice de pomenire.
Pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare naţională bisericească.
Obiceiuri și tradiții de Înălțarea Domnului
În această zi se fac pomeniri pentru morți, iar oamenii duc la biserică ouă roșii, pască, cozonac și alte preparate specifice.
În unele zone ale țării, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că şi Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean, ca să fie feriţi de rele şi de boli.
În tradiția populară există o superstiție conform căreia, cei care mor de Ispas, nu mai trec prin Judecata de Apoi și ajung direct în Rai.
Înălţarea Domnului sunt, în unele zone, Moşii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.
