Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu a exclus posibilitatea de a candida din nou pentru funcţia de preşedinte al ţării, în cazul în care alegătorii aprobă printr-un referendum modificări constituţionale care să-i permită să rămână la Kremlin după 2024 când i se încheie actualul mandat.
”Nu exclud posibilitatea de a candida pentru această funcţie dacă acest lucru este stipulat în Constituţie. Vom vedea”. „Încă nu am luat nicio decizie”, a spus Putin într-un interviu pentru postul Rossia 1 al televiziunii de stat, difuzat duminică.
Rusia va organiza un vot la nivel naţional între 25 iunie şi 1 iulie asupra unor modificări propuse la Constituţie, care datează din 1993, între care un amendament care i-ar permite lui Putin să candideze pentru încă două mandate de şase ani, după încheierea mandatului actual. Constituţia actuală îl obligă să părăsească funcţia după ”două mandate consecutive” de şase ani (2012-2018 şi 2018-2024).
Dar modificările constituţionale propuse, aprobate deja de parlament şi avizate de Curtea Constituţională, ar reseta la zero mandatele de până acum ale lui Putin. Ele elimină cuvântul „consecutiv” şi permit preşedintelui în funcţie la momentul intrării în vigoare, adică Putin, să candideze la realegere indiferent de numărul mandatelor pe care le-a exercitat până acum.
Arafat: Șoferii și alți pasageri nu au curaj să spună „Coboară, nu porțimască!”
Opozanţii spun că reformele sunt concepute pentru a-i permite lui Putin să păstreze puterea până în 2036 şi echivalează cu o lovitură de stat constituţională.
Kremlinul spune că acestea sunt necesare pentru a consolida rolul parlamentului şi a îmbunătăţi politica socială şi administraţia publică.
Putin, care se află la putere de două decenii, este cel mai longeviv lider rus sau sovietic de la Iosif Stalin. El s-a aflat în fruntea ţării fie ca preşedinte, fie ca premier, din 1999, iar acum are 67 de ani. El a sugerat că, dacă modificările constituţionale nu ar fi aprobate sau dacă el nu ar mai candida, în doi ani va începe căutarea unui posibil succesor şi acest lucru ar fi contraproductiv.
„Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci în aproximativ doi ani – şi eu ştiu asta din experienţa personală – ritmul normal de muncă în multe părţi ale guvernului va fi înlocuit cu o căutare de posibili succesori”. „Trebuie să lucrăm, nu să căutăm succesori”, a spus el, citat de Interfax.
Plebiscitul privind modificările la Constituţie a fost iniţial programat pentru 22 aprilie, însă Putin a trebuit să-l amâne din cauza pandemiei coronavirusului, aminteşte EFE.
Ruşii vor trebui să răspundă da sau nu la un singur proiect de lege de reformă constituţională, chiar dacă acesta implică aproape 200 de amendamente. Cea mai importantă este propunerea ca Putin să rămână la Kremlin după 2024, dar modificările aduse Constituţiei din 1993 sunt multiple şi variate: de la menţionarea lui Dumnezeu la indexarea obligatorie a pensiilor până la precizarea conform căreia căsătoria este unirea dintre un bărbat şi o femeie sau la prevalenţa Constituţiei ruse faţă de tratate internaţionale, printre altele.
Potrivit Kremlinului, „mai mult de jumătate” dintre ruşii care merg la urne trebuie să adopte legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.
