După ce relația strânsă a premierului ungar Viktor Orban cu Beijingul a devenit o țintă pentru opoziție în campania electorală, guvernul încearcă acum să se distanțeze de unele dintre politicile sale cele mai controversate legate de China.
Noua abordare a guvernului Orban vine în momentul în care Peter Marki-Zay – un primar conservator dintr-un orășel de provincie – a apărut ca viitor contracandidat al unei coaliții a opoziției și a ajuns să reprezinte ceea ce mulți spun că este cea mai bună șansă de înlăturare a lui Orban de la putere.
În 2018, Peter Marki-Zay, 49 de ani, catolic practicant, tată a șapte copii, a câştigat alegerile municipale din Hódmezővásárhely (Ionești, în română), un orășel cu 44.000 de locuitori, bastion al Fidesz.
Prezentându-se ca un candidat antielită şi anticorupţie, Marki-Zay, care recunoaște că este un fost alegător al Fidesz, partidul lui Viktor Orban, dar spune că nu se mai recunoaște în politica premierului acuzat de corupție și autoritarism, a câştigat grație susținerii pe care i-au acordat-o votanții cei mai tineri.
Peter Marki-Zay a trăit cinci ani în Statele Unite şi Canada.
Vezi și Ungaria: Viktor Orban declară că UE se comportă cu ”noi şi cu polonezii ca şi cu nişte duşmani”
Peter Marki-Zay va conduce o alianță formată din șase partide de opoziție împotriva lui Orban.
Este pentru prima oară, după ani de certuri, când opoziția face front comun pentru a pune punct hegemoniei lui Orban.
Liberali, ecologişti, social-democraţi sau de extremă-dreaptă au creat un program de guvernare și au semnat o declaraţie comună în care-l acuză pe Viktor Orban că a modificat legea electorală în așa fel încât să nu mai existe alternanță la puterea pe care o deține neîntrerupt de 11 ani.
Viktor Orban este premier din 2010, după încă un mandat de premier pe care l-a deținut între 1998 și 2002.
Ca să se apere, guvernul de la Budapesta adoptă o nouă abordare înaintea alegerilor parlamentare din primăvară în ceea ce se conturează că va deveni o cursă foarte strânsă, pentru că Marki-Zay s-a angajat să schimbe din temelii relația excesiv de călduroasă a Ungariei cu China și să revizuiască finanțarea tuturor proiectelor chineze din țară.
„Guvernul ungar tace acum cu privire la aceste subiecte controversate legate de China și încearcă să sublinieze partea bună a acestei legături, cum ar fi volumul de investiții care ar veni în țară”, a declarat pentru Europa Liberă Tamas Matura, profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta.
Sub Orban, care a ocupat funcția de premier neîntrerupt din 2010, Ungaria a construit legături strânse cu China.
Relațiile s-au extins în continuare în cadrul politicii de Deschidere a Estului promovată de liderul ungar, menită să cultive legături strânse cu Beijingul și Moscova pentru a atrage investiții și oportunități economice pentru țară.
De atunci, Orban a deschis ușa unor inițiative chineze controversate în țară – inclusiv o universitate finanțată de chinezi la Budapesta, o cale ferată către Belgrad și achiziționarea de ventilatoare și vaccinuri chinezești în timpul pandemiei, care au dat opoziției ocazia de a vorbi despre datorii și corupție.
Cu sondajele care îl arată pe Marki-Zay făcându-i concurență serioasă lui Viktor Orban, candidatul opoziției a încercat să pună în centrul atenției controversatele legături ale lui Orban cu China și a cerut o revizuire a relației Ungariei cu Beijingul.
Candidatul opoziției l-a acuzat, de asemenea, pe Orban de corupție în negocierea finanțării căii ferate Budapesta-Belgrad, unde guvernul a contractat un împrumut de 1,9 miliarde de dolari de la chinezi pe 20 de ani și a promis că va înceta să se opună eforturilor UE de a sancționa Beijingul din cauza încălcării drepturilor omului în Hong Kong și în provincia Xinjiang din Vestul Chinei.
La Bruxelles, mai mulți oficiali UE familiarizați cu politicile blocului comunitar față de China au declarat pentru Europa Liberă că oficialii maghiari nu și-au exprimat opoziția față de reînnoirea sancțiunilor împotriva Beijingului din cauza încălcării drepturilor omului în provincia Xinjiang, pentru a nu da Opoziției ocazia să speculeze asupra legăturilor puterii de la Budapesta cu Beijingul.
„Totul trebuie revizuit și toate cazurile de corupție trebuie identificate”, a spus Marki-Zay pentru South China Morning Post.
„Calea ferată de la Budapesta la Belgrad și achiziția de vaccinuri trebuie revizuite și trebuie verificate amănunțit și transparent de autorități independente.”
El a spus că va revizui inclusiv un contract de 12,5 miliarde de euro pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, care a fost atribuit Rosatom fără licitație.
Provocarea Marki-Zay
Apariția lui Marki-Zay l-a obligat pe Orban să-și schimbe retorica, atât în țară cât și în străinătate, cu privire la politicile sale cu China.
Această schimbare a fost resimțită în special la Bruxelles, unde susținerea arătată de Budapesta Beijingului s-a aflat în centrul conflictelor repetate dintre Ungaria și UE.
După ce Bruxelles-ul a sancționat din nou China în luna martie pentru încălcările drepturilor omului din provincia Xinjiang, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a denunțat măsurile ca „inutile” și „dăunătoare”.
În aprilie și mai, Budapesta a fost singura dintre cele 27 de state membre ale UE care a refuzat să susțină măsurile punitive ale Bruxelles-ului împotriva Chinei ca răspuns la impunerea de către Beijing a unei legi de securitate națională în Hong Kong, pentru ca, de atunci, să blocheze orice altă măsură împotriva Chinei.
De curând, însă, oficiali UE de la Bruxelles familiarizați cu subiectul, care nu au fost autorizați să vorbească cu presa, au declarat pentru Europa Liberă că Ungaria a dat semnale clare că nu se va mai opune prelungirii sancțiunilor împotriva Chinei pentru situația din provincia Xinjiang. Motivul? Apropierea de China nu ar da foarte bine în ochii electoratului în perspectiva alegerilor care urmează să aibă loc.
Ungaria se regăsește, de asemenea, într-o oarecare izolare în regiune privind relația sa cu China.
Noul guvern din Republica Cehă a anunțat că va adopta o atitudine mai dură față de Beijing, iar coaliția din Germania a cerut, de asemenea, reevaluarea politicilor Berlinului față de China, după ce cancelarul Angela Merkel a curtat Beijingul ca partener.
Mai multe țări din regiune l-au salutat pe ministrul de externe al Taiwanului care s-a aflat într-un turneu european în octombrie, în timp ce Lituania a fost implicată chiar într-o dispută directă cu Beijingul cu privire la legăturile țării baltice cu Taipeiul.
Pe 21 noiembrie, China a retrogradat relațiile diplomatice cu Lituania din cauza deschiderii unui birou taiwanez la Vilnius.
Între timp, la Bruxelles se lucrează la o nouă legislație due diligence și anti-coerciție a lanțului de aprovizionare, care ar putea viza și China și ar putea duce chiar la ruperea legăturilor cu Beijingul.
Potrivit profesorului Tamas Matura, tot ceea ce se întâmplă în țările vecine cu privire la China lasă guvernul Orban într-o poziție incomodă, pentru că-i va fi din ce în ce mai greu să navigheze singur în marea de sentimente anti-chineze din jur.
Pe de altă parte, exact poziția unică a lui Orban în regiune față de China ar putea duce la creșterea importanței sale în ochii Beijingului, tocmai pentru că a rămas unul dintre ultimii săi prieteni din întreaga UE, spune Matura.
Pe de altă parte, nici el nu poate sprijini foarte mult China în plină campanie electorală, conchide analistul.
Vezi și Ungurii folosesc masiv vaccin anti COVID-19 din Rusia și China
Alegerile, bată-le vina
Proiectele chineze demarate în Ungaria sub Orban au fost mereu însoțite de scandal, dar analiștii se întreabă dacă un discurs anti-chinez al lui Marki-Zay înaintea alegerilor ar fi cu adevărat o abordare pe gustul electoratului.
„Cu siguranță există o încercare de a aduce [subiectul] China în campania electorală, dar rămâne de văzut dacă va avea succes”, a declarat Dominik Istrate, analist la firma de consultanță Kesarev, pentru Europa Liberă.
Suspiciuni de corupție au planat și asupra proiectului feroviar Budapesta-Belgrad de când a fost propus pentru prima dată în 2014, iar achiziția de către guvern a vaccinului Sinopharm, de fabricație chineză, a fost, de asemenea, un alt subiect sensibil privind costurile mari de achiziție, grevat și el de acuzații de corupție.
Planul de construire a unui campus în Budapesta pentru prestigioasa Universitate Fudan din Shanghai a primit de departe cea mai mare respingere publică, aproximativ 10.000 de oameni ieșind în stradă în iunie, la Budapesta, mai ales după ce documente scurse în presă au arătat că guvernul va lua un împrumut de 1,5.
Orban a declarat că va organiza un referendum pe această temă, dar perspectiva sa e din ce în ce mai incertă.
Proiectul Fudan rămâne nepopular printre alegători, un sondaj din august arătând că mai mult de două treimi dintre maghiari se opun campusului.
Membrii opoziției din Ungaria, inclusiv primarul Budapestei, Gergely Karacsony, susțin ideea organizării unui referendum care să fie organizat odată cu alegerile generale. Realizarea lor simultană întâmpină, însă, mai multe piedici din punct de vedere legal, ceea ce l-ar putea amâna până după votul din 2022.
Deși critică megaproiectele chineze care au primit lumină verde sub Orban, Marki-Zay a căutat să se poziționeze cu atenție pe subiect, ca să nu pară cu totul anti-China.
Primarul micului oraș Hódmezővásárhely a spus că investițiile chineze sunt binevenite în Ungaria atâta timp cât au o „bază reciproc avantajoasă” și a mai spus că respectă realizările Beijingului.
Guvernul Orban, între timp, și-a îndreptat atenția asupra altor probleme care ar putea duce la creșterea procentelor în sondaje.
Experții pro-Fidesz au declarat deja că va exista o „ingerință majoră a Statelor Unite” în alegerile din 2022, făcând legătura între anii pe care Marki-Zay i-a petrecut în SUA, pentru a putea astfel acredita ideea că acesta ar reprezenta interese străine celui național pe care Orban pretinde că îl reprezintă mai bine ca nimeni altul.
Retorica naționalistă și anti-străini și anti-Occcident are încă mare căutare în țările din spațiul ex-sovietic, chiar și la 32 de ani de la căderea comunismului și aderarea lor la structurile europene și euroatlantice. Chiar și prin acei lideri care s-au școlit la școlile occidentale și pentru acele țări în care singurele investiții de substanță au fost făcute cu fonduri europene sau cu sprijin american.
Guvernul Orban a propus deja propriul referendum cu privire la limitarea capacității școlilor de a preda despre homosexualitate și problemele transgender, subiecte pe seama cărora premierul adună capital electoral masiv pozând în apărătorul unor valori pe care, de altfel, nu le amenință nimeni, într-un așa-zis „război ideologic” pe care el l-ar purta de unul singur cu UE.
„În cele din urmă, alegerile vor reprezenta un referendum privind capacitatea lui Orban de a guverna și locul în care se află țara după 11 ani de Fidesz”, a spus Istrate.
„În cele din urmă, alegerile se vor reduce tot la probleme politice interne”, a conchis analistul.
Vezi și Purificatorul SHARP KC-D40EUW, perfect pentru camera copilului
