Preşedintele Klaus Iohannis afirmă în mesajul transmis la 15 ani de aderarea româniei la UE, că este fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare.
”Sărbătorim 15 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, un moment cheie în construcţia României europene de astăzi.
Aderarea la UE ne-a ancorat în spaţiul european de democraţie şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii şi democraţie. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetăţeni în mod asumat şi fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe termen lung a României.
Beneficiile aduse cetăţenilor şi societăţii noastre sunt concrete şi înseamnă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi, fie că vorbim despre piaţa internă, protecţia mediului, digitalizare, libera circulaţie şi oportunităţile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanţarea dezvoltării şi a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educaţia.
România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea şi întărirea Uniunii Europene. Acţiunea comună în baza principiului solidarităţii, accelerarea reformelor destinate creşterii convergenţei şi a coeziunii, susţinerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertăţii, democraţiei, egalităţii şi statului de drept, implementarea priorităţilor în materie de schimbări climatice, digitalizare şi rezilienţă reprezintă obiective esenţiale pe care România şi le-a asumat şi pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii şi în relaţia cu ceilalţi parteneri.
Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarităţii, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităţilor române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe şi echipamente medicale, atunci când situaţia epidemiologică din ţările respective a fost deosebit de dificilă.
Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificaţiei aderării la Uniunea Europeană şi a câştigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetăţenii români, şi oportunitatea unei proiecţii asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generaţiile viitoare.Declaraţia adoptată la Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, a enunţat angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest şi de la nord la sud, bazată pe soluţii comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viaţă, a democraţiei şi a statului de drept.„Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri şi dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generaţiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu şi spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să îşi îmbrăţişeze viitorul ca un corp unitar”, am afirmat la unison toţi liderii europeni în Declaraţia de la Sibiu.Mesajele transmise prin Declaraţia adoptată atunci îşi dovedesc o dată în plus validitatea, în condiţiile în care acţionăm împreună pentru a pregăti Europa viitorului, pornind de la lecţiile învăţate din recenta criză sanitară.
Sunt încrezător că Uniunea va continua să se dezvolte şi să răspundă activ la provocările pe care digitalizarea şi schimbările climatice le generează peste tot în lume, să ofere cetăţenilor săi siguranţă, bunăstare şi stabilitate. În această perioadă în care cetăţenii europeni sunt invitaţi să se pronunţe asupra priorităţilor europene, în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, este important ca dorinţele şi ideile românilor să se facă auzite, pentru ca apoi să putem formula în plan european decizii echilibrate, care să corespundă acestor aşteptări.
Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa şi despre importanţa şi beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare”.
