Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a afirmat că România are opt judeţe care au mai puţin de zece la sută terenuri forestiere, precizând că echilibrul a fost distrus cu fenomenul de despădurire şi de transformare a acelor zone în terenuri agricole. El a precizat că acest lucru se poate remedia deoarece există în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţare pentru împădurirea a 57.000 de hectare.
Tanczos Barna a fost prezent, vineri, la evenimentul dedicat Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării şi Secetei, organizat de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Ministrul a afirmat că la nivel mondial a fost luată decizia de oprire transformării pădurilor în terenuri agricole.
“La nivel mondial s-a luat decizia să se oprească un fenomen extrem, extrem de periculos la adresa omenirii, fenomenul transformării pădurilor sau terenurilor împădurite în terenuri agricole. Pot să spun acum fără nicio problemă că acest lucru nu ne afectează şi nu ameninţă România. Fenomenele de despădurire sunt caracteristice altor continente, dar Europa, printr-o măsură extrem de puternică, va susţine stoparea acestui fenomen pentru că vor fi listate produsele care provin din terenuri agricole care au fost obţinute prin desfiinţarea pădurilor, prin despădurire şi acele produse nu vor mai fi acceptate în Uniunea Europeană”, a transmis ministrul Mediului.
El a precizat că războiul din Ucraina a arătat cum poate fi declanşată o criză alimentară mondială.
“Războiul ne-a arătat cum se declanşează o criză alimentară mondială. Am văzut că este suficient ca două state sau două ţări de pe acest mapamond să oprească exporturile sau ele să fie limitate, se generează imediat o criză mondială de alimente. Am văzut cum se poate declanşa un fenomen de migraţie imediat care vine din cauza unei crize alimentare sau a unei crize locale cum e războiul. Am văzut ce înseamnă o inflaţie galopantă, ce înseamnă o criză economică a resurselor, o criză a combustibilului şi vedem efectiv, simţim în fiecare zi unde se poate ajunge dacă aceste fenomene meteorologice, această schimbare climatică nu este oprită. Schimbările climatice şi seceta generată sunt cele mai distructive dezastre care pot afecta omenirea. Vor fi crize inimaginabile dacă acest fenomen nu este stăpânit”, a explicat Tanczos Barna.
El a mai declarat că soluţia pentru stăpânirea fenomenului de deşertificare o reprezintă creşterea suprafeţelor împădurite.
“Singura soluţie pentru stăpânirea acestui fenomen este creşterea suprafeţelor împădurite. Singura soluţie este ca şi judeţele din sud să revină la acel echilibru care a fost distrus odată cu dispariţia terenurilor în partea extra-carpatică din România. Avem opt judeţe care au mai puţin de zece la sută terenuri forestiere. Avem încă şapte sau opt care sunt sub 15. Echilibrul care a caracterizat această ţară frumoasă a fost distrus în momentul în care fenomenul de despădurire şi de transformare în terenuri agricole s-a întâmplat acum o sută, acum 70 sau 50 de ani în România. Echilibrul trebuie recreat şi vine programul PNRR şi va oferi o finanţare pentru 57.000 de hectare, care va ajuta refacerea acestui echilibru in anumite zone”, a mai declarat ministrul Mediului.
Vezi și Pădurile tropicale răcesc lumea cu peste 1 grad Celsius
El a menţionat că aceste lucruri afectează şi clima oraşelor.
“Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor, în afara oraşelor. Bucureştiul are o creştere medie a temperaturii anuale de peste două grade Celsius. Viena este la peste trei. Vom face o analiză la nivel naţional ca să urmărim efectele schimbărilor climatice în ceea ce priveşte creşterea temperaturii medii în oraşe pentru că aceste lucruri ne vor costa. Imediat ce creşte temperatura medie, creşte costul răcirii aerului în apartamente. Imediat ce renunţăm la sistemele centralizate de încălzire şi de răcire, Viena, de exemplu, are sistem de răcire a apartamentelor în sistem centralizat, imediat ce renunţăm la ele punem o presiune şi mai mare asupra mediului în oraşul respectiv, asupra aerului în oraşul respectiv, asupra calităţii vieţii în acele oraşe. Sunt exemple care demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zece, în sute de ani, se întâmplă anual. Se întâmplă sub ochii noştri”, a avertizat ministrul Mediului.
