Șefa Centrului pentru Libertăți Civile ucrainean, una dintre organizațiile laureate ale Premiului Nobel pentru Pace în 2022, a cerut crearea unui tribunal pentru judecarea mai multor oficiali implicați în declanșarea războiului sângeros din Ucraina printre care și dictatorii din Rusia și Belarus, Putin și Lukașenko.
Citește și Premiul Nobel pentru Pace pe 2022 merge în Rusia, Belarus și Ucraina
”Este necesar să fie creat un tribunal internaţional şi să fie aduşi în faţa justiţiei Putin, Lukaşenko şi alţi criminali de război”, a declarat Oleksandra Matviciuk pe contul ei de Facebook.
”ONU şi statele participante trebuie să rezolve problema «prăpastiei responsabilităţilor» şi să ofere o şansă justiţiei şi sutelor de mii de victime ale crimelor de război. Fără acest lucru, o pace durabilă în regiunea noastră este imposibilă”, a explicat ea.
Potrivit ei, ”Rusia ar trebui să fie expulzată din Consiliul de Securitate al ONU pentru încălcarea sistematică a cartei Naţiunilor Unite”.
Vezi și Putin și Lukașenko s-au relaxat la hockey înaintea discuțiilor cu Joe Biden
Lukașenko, tot mai slăbit
Președintele belarus Alexander Lukașenko se află într-o poziție politică „foarte fragilă” din cauza regreselor militare ale Rusiei în Ucraina, a declarat vineri liderul opoziției belaruse în exil, Sviatlana Tsikhanouskaia.
Vorbind cu puțin timp înainte ca un activist belarus pentru drepturile omului încarcerat să câștige împreună cu el Premiul Nobel pentru Pace, Tsikhanouskaya – care a fost ea însăși menționată ca posibilă laureată în acest an – a mai spus că belarușii merită recunoașterea globală pentru că au ținut piept „unui dictator”.
”Un Kremlin slăbit înseamnă un Lukașenko slăbit”, a declarat Tsikhanouskaya pentru Reuters într-un interviu acordat în timpul unei vizite la Paris.
„Poziția lui Lukașenko este foarte fragilă. Oamenii au energie și dorința de a aduce schimbări democratice, iar situația noastră economică se înrăutățește din cauza sancțiunilor”, a spus ea.
Lukașenko, unul dintre puținii aliați fermi ai președintelui Putin, a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus ca rampă de lansare pentru lovituri cu rachete în Ucraina și ca punct de intrare pentru soldații și avioanele de război rusești de la începutul războiului, la 24 februarie.
Această poziție l-a costat pe Lukașenko sprijinul chiar și în rândul aliaților săi interni, deoarece aceștia „nu susțin izolarea completă a Belarusului de țările europene”, a declarat Tsikhanouskaia.
Dacă protestele ar izbucni acum în Belarus, așa cum au avut loc după alegerile contestate din 2020, când Tsikhanouskaya a candidat și a pierdut în fața lui Lukașenko, acesta nu s-ar putea baza pe sprijinul financiar și militar al Rusiei pentru a-și păstra puterea, a adăugat ea.
