Comisia de la Veneţia îşi declină, într-un raport publicat luni, competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Curţii Constituţionale a României cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale.
Standardele internaţionale nu impun şi nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale de anulare a unui scrutin, dar ele ar trebui să fie limitate la situaţii excepţionale, circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Comisia de la Veneţia precizează că a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să pregătească un raport urgent cu privire la următoarea întrebare: În ce condiţii şi în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituţională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?
Întrebarea se referă la Decizia nr. 32 a Curţii Constituţionale a României din 6 decembrie 2024 care a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024.
„Nu este de competenţa Comisiei de la Veneţia să intre în datele cauzei sau în examinarea deciziei Curţii Constituţionale a României. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneţia de către Adunarea Parlamentară este de natură generală şi se referă la o analiză a dreptului constituţional general comparat şi a standardelor europene şi internaţionale”, precizează raportul.
Ca punct de plecare, Comisia de la Veneţia subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care să „asigure libera exprimare a opiniei poporului”, în conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului.
„Având în vedere consecinţele grave ale anulării unui scrutin, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată şi limitată de condiţiile prevăzute de lege. În această privinţă, se atrage atenţia asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneţia – care rămâne valabilă – de îmbunătăţire a legislaţiei privind anularea rezultatelor alegerilor”, menţionează Comisia.
De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este decisiv. Anularea unei părţi a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanţe excepţionale (principiul ultima ratio) Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient şi prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularităţile ar fi putut afecta rezultatul” – precizează Comisia de la Veneţia, care adaugă: „Standardele internaţionale nu impun şi nici nu interzic în principiu deciziile ex officio ale curţilor constituţionale. Ţinând cont de faptul că instanţele, inclusiv instanţele constituţionale, sunt caracterizate de a fi reactive, nu de a stabili agenda, Comisia de la Veneţia este de părere că puterea instanţelor constituţionale de a invalida alegerile ex officio – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”, punctează raportul.
