România are preţuri mari la energia electrică din cauza lipsei de flexibilitate a sistemului energetic, explică, într-un comunicat de presă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă AEI, Dumitru Chisăliţă.
„Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României, problema nu mai este lipsa de producţie, urgenţa nu este neapărat mai multă producţie de energie regenerabilă, ci lipsa de abordare inteligentă şi de flexibilitate a sistemului energetic. În noua economie a energiei, avantajul nu aparţine celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când şi cum este utilizată energia”, afirmă Chisăliţă.
Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, România a exportat în aprilie energie electrică la preţuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. În aceleaşi săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la preţuri care au urcat până la 250 euro/MWh. Astfel, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deşi cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape şapte ori mai ridicată. Diferenţa reflectă, în opinia specialistului, „dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus şi energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum”.
„Este parte a răspunsului de ce România are preţuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci. Deşi cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape şapte ori mai ridicată. Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României, problema nu mai este lipsa de producţie, urgenţa nu este neapărat mai multă producţie de regenerabilă, este lipsa de abordare inteligentă şi de flexibilitate a sistemului energetic”, afirmă Dumitru Chisăliţă.
Acesta mai spune că în noua economie a energiei, avantajul „nu aparţine celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când şi cum este utilizată energia”.
„Iar, cel puţin deocamdată, Bulgaria pare să fi înţeles această schimbare mai rapid decât România, care a ajuns să plătească de aproape şapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru energia vândută bulgarilor la prânz.”, adaugă Chisăliţă.
Potrivit acestuia, în urmă cu doar câţiva ani, România părea favorită clară în cursa energetică regională. Avea mai mult solar, mai mult eolian, mai multe resurse naturale şi o piaţă considerabil mai mare decât Bulgaria. În statistici, România arăta ca fiind viitorul hub energetic al Europei de Sud-Est.
„România produce, Bulgaria câştigă”
„Astăzi însă, realitatea pieţei începe să spună altceva. România produce. Bulgaria câştigă. (…) Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la preţuri explozive. Aceasta este esenţa întregii poveşti. (…) România are aproximativ 10.100 MW instalaţi în eolian şi fotovoltaic, inclusiv prosumatori. Bulgaria are doar aproximativ 6.700 MW. Şi totuşi, Bulgaria începe să monetizeze mai bine tranziţia energetică. De ce? Pentru că Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare”, adaugă Chisăliţă.
Potrivit preşedintelui AEI, Bulgaria a depăşit deja 2 GW putere instalată în baterii şi aproape 8 GWh capacitate de stocare. Mai mult, are în dezvoltare alte proiecte pentru a ajunge rapid la o capacitate de stocare de 10 GWh. România, în schimb, are aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii şi puţin peste 1 GWh capacitate de stocare.
„Diferenţa devine dramatică atunci când raportăm puterea bateriilor la capacităţile regenerabile instalate. Aici nu mai vorbim doar despre câţiva megawaţi în plus sau în minus, ci despre arhitectura reală a sistemului energetic şi despre capacitatea unei pieţe de a absorbi volatilitatea produsă de energia regenerabilă. În România, raportul dintre capacităţile de stocare în baterii şi totalul capacităţilor solare şi eoliene este de aproximativ 6%. În Bulgaria, acelaşi raport ajunge la aproximativ 30%. Cu alte cuvinte, Bulgaria dispune de o flexibilitate relativă de aproape cinci ori mai mare decât România. Raportul dintre puterea instalată în baterii şi consumul mediu orar de vârf este în România de doar 7,5%. În Bulgaria, acelaşi indicator ajunge la aproximativ 40%. Diferenţa este uriaşă şi spune aproape totul despre capacitatea celor două sisteme de a absorbi şocurile de producţie şi volatilitatea regenerabilelor”, explică preşedintele AEI.
