Mai mult de două treimi dintre români consideră că a venit momentul unei schimbări complete a clasei politice, iar aproape jumătate spun că statul ar trebui să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu-și mai putea plăti datoriile. Datele apar într-un sondaj realizat de INSCOP Research și arată o combinație de nemulțumire politică, oboseală socială și așteptări ridicate de la stat.
Rezultatele sugerează că o mare parte a populației vrea schimbări majore, dar fără costuri sociale resimțite direct de cetățeni.
Cerere masivă pentru schimbarea clasei politice
Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68,7% dintre respondenți. Alți 15,8% spun că sunt oarecum de acord.
În total, peste 84% dintre cei intervievați susțin într-o formă sau alta ideea unei resetări politice.
Doar 6,3% declară că sunt total împotriva acestei idei, iar 5,9% spun că sunt oarecum împotrivă.
Cifrele arată un nivel ridicat de neîncredere în actuala clasă politică și confirmă tendințe observate în ultimii ani: ascensiunea formațiunilor anti-sistem, votul de protest și fragmentarea electoratului tradițional.
Aproape 95% dintre români spun că vor stabilitate
Paradoxal, aceeași cercetare arată că românii vor și liniște politică.
Nu mai puțin de 87,8% sunt total de acord cu afirmația: „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, iar alți 7,5% sunt oarecum de acord.
Cu alte cuvinte, societatea pare să transmită simultan două mesaje: schimbare profundă și reducerea confruntărilor politice.
Această combinație poate explica de ce liderii politici încearcă tot mai des să folosească discursuri despre „responsabilitate”, „echilibru” și „interes național”, chiar în perioade de tensiuni electorale.
Statul să ajute populația, chiar cu riscuri economice
Una dintre cele mai interesante concluzii ale sondajului privește raportarea românilor la economie și la rolul statului.
46,9% spun că sunt total de acord cu afirmația:
„Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”.
Alți 23,1% sunt oarecum de acord.
Practic, aproximativ 70% dintre respondenți susțin într-o formă sau alta ideea unei intervenții puternice a statului, chiar dacă aceasta poate produce dezechilibre bugetare.
Potrivit datelor INSCOP, susținerea este mai mare în rândul:
- votanților AUR;
- persoanelor cu educație primară;
- locuitorilor din mediul rural.
La polul opus, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii Bucureștiului sunt mai rezervați față de această idee.
Reformele nepopulare împart societatea
Întrebați dacă reformele economice trebuie continuate chiar și atunci când sunt nepopulare, 45,6% dintre respondenți spun că sunt total de acord, iar 21% sunt oarecum de acord.
Totuși, aproape 20% se declară total împotrivă.
Acest rezultat apare într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul bugetar, să respecte angajamentele asumate în fața Comisiei Europene și să mențină echilibrul între cheltuieli sociale și reforme fiscale.
O societate care cere lucruri greu de împăcat
Sondajul arată o tensiune vizibilă: românii vor schimbarea clasei politice, stabilitate, protecție socială și reforme, toate în același timp.
În practică, aceste obiective nu merg întotdeauna împreună. Reducerea deficitului presupune măsuri nepopulare. Protejarea populației costă bani. Iar schimbările radicale produc adesea exact instabilitatea pe care oamenii spun că vor să o evite.
Datele au fost culese în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 persoane, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
