Produsul intern brut în trimestrul I 2026 s-a menţinut nemodificat în termeni reali, comparativ cu trimestrul IV 2025, şi s-a redus cu 1,2% pe seria brută, respectiv cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, anunţă, joi, Institutul Naţional de Statistică (INS).
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut (PIB) trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2026, nefiind înregistrate diferenţe în ratele de creştere faţă de varianta publicată în data de 5 iunie 2026.
Datele INS arată că în trimestrul I 2026 PIB-ul s-a menţinut nemodificat în termeni reali, faţă de trimestrul IV 2025. PIB-ul – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499738,1 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, s-a redus cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025.
Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405907,7 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025.
INS precizează că faţă de varianta provizorie, atât dinamica PIB cât şi cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări. Astfel, agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%), arată INS. Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%).
În acelaşi timp, construcţiile au raportat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (107,9%), în timp ce comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%).
INS mai arată că informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (95,9%).
Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%). Pe de altă parte, tranzacţiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,1%).
Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%). Administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%), în condiţiile în care volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,7%).
De asemenea, activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au consemnat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%). Volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%), mai menţionează INS.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%), consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%), precum şi formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%).
Metrorex: Călători evacuaţi la staţia Universităţii de pe Magistrala 2
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,2%) în cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), potrivit datelor INS.
