Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, majorarea plafoanelor în baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare încheiate din fonduri publice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.
Actul normativ modifică anexa la HG nr. 327 din 20 martie 2003, la propunerea Ministerului Cercetării şi Inovării.
Nivelul maxim al acestor plafoane este stabilit după cum urmează:
– 50 euro/oră pentru activităţi care presupun nivel înalt al creativităţii şi/sau experienţă şi abilităţi de conducere/management. Se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de cercetător ştiinţific gradele I şi II (CS şi II), inginer de dezvoltare tehnologică gradele I şi II (IDT I şi II), profesor universitar, conferenţiar universitar, director, membru în echipa de management pe funcţiile definite în cererea de finanţare;
– 35 euro/oră pentru activităţi care presupun cunoaşterea aprofundată a metodelor de analiză şi sinteză, precum şi abilităţi de utilizare a acestora. Se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de CS III, CS, IDT III, IDT, lector universitar, asistent universitar, şef program/proiect, responsabil juridic/tehnic/achiziţii/financiar proiect;
– 25 euro/oră pentru activităţi-suport. Se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de tehnician treptele I, II, III şi stagiar (TI, II, III, TS), student etc.
Pentru primele două categorii de activităţi se cer studii superioare, în timp ce ultima permite şi absolvirea doar de studii medii.
Sumele în lei reprezentând costurile salariale directe se stabilesc la data perfectării sau actualizării contractului, în funcţie de ultimul curs de schimb valutar leu-euro comunicat de BNR.
Anterior, plafoanele maxime în baza cărora se calculau costurile salariale directe la contractele de finanţare încheiate din fonduri publice erau stabilite la nivel de lună, neputând depăşi 1.500 euro/lună pentru prima categorie de activităţi, 900 de euro/lună pentru cea de-a doua şi 500 euro/lună pentru ultima.
Aplicarea măsurilor propuse nu implică alocaţii bugetare suplimentare, întrucât plăţile se vor efectua în limita bugetelor programelor de cercetare atât pentru contractele în curs de derulare, cât şi pentru cele care urmează să fie lansate.
Aprobarea actului normativ a fost necesară din mai multe motive, printre care tratarea unitară a salarizării specialiştilor care activează în cadrul planurilor, programelor şi proiectelor CDI, scăderea diferenţelor salariale dintre cercetătorii români şi colegii lor din Uniunea Europeană pentru niveluri similare de competenţă şi, nu în ultimul rând, pentru implementarea obiectivelor Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 şi ale Programului de guvernare.
Efectele avute în vedere sunt diminuarea fenomenului de ”migrare a creierelor” către ţări cu o salarizare mai bună pentru cercetători, dar şi încurajarea tuturor companiilor care au ca obiect de activitate CDI să participe în competiţiile naţionale şi internaţionale pentru proiecte specifice, asigurându-se, astfel, creşterea competitivităţii economiei româneşti prin CDI.
