Economia României arată semne de supraîncălzire, existând riscul ca actuala traiectorie politică să sporească volatilitatea macroeconomică, să submineze capacitatea de a rezista la şocurile adverse şi în cele din urmă, să încetinească convergenţa spre ţările avansate din UE. Toate acestea sunt semnalate în documentul publicat miercuri de Fondul Monetar Internaţional (FMI) la sfârşitul consultărilor cu România în baza Articolului IV.
România a înregistrat o creştere economică solidă în 2017, cu un nivel scăzut record al şomajului şi o îmbunătăţire a sectorului financiar. Consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală şi majorarea salariilor, a condus avansul economiei, în timp ce investiţiile sunt în întârziere, iar reformele structurale încetinesc, se arată în raportul FMI, citat de Agerpres.
Investiţiile în sectorul public ca procent din PIB au scăzut semnificativ, pe fondul absorbţiei reduse a fondurilor europene. Deficitul guvernamental şi cel de cont curent s-au adâncit, la 2,8% din PIB şi, respectiv, 3,4% din PIB în 2017. Reflaţia îşi intensifică ritmul.
Deşi ţinta de inflaţie a BNR a fost îndeplinită în 2017, inflaţia globală a urcat din ianuarie peste partea superioară a intervalului ţintă al BNR, ajungând la 5,2% (în ritm anual) în aprilie 2018.
România ar urma să înregistreze o creştere economică de 5% în 2018 – condusă de continuarea măsurilor de stimulare a consumului privat în urma relaxării fiscale – care va fi însoţită de adâncirea deficitului de cont curent şi de un nivel ridicat al inflaţiei, chiar dacă politica monetară se înăspreşte.
Avansul economiei ar urma să se modereze la 3% pe termen mediu deoarece efectele tranzitorii ale măsurilor de stimulare se atenuează, iar întârzierea investiţiilor şi lipsa progreselor susţinute în reformele structurale vor constrânge potenţiala creştere pe termen mediu.
De Vlad Mitu
