Koveși, întâi la Sibiu, acum la București. Augustin Lazăr a anunțat că fostul șef DNA, LCKoveși este delegată în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, informează PÎCCJ.
„Urmare a deciziei Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la continuarea activităţii doamnei Laura Codruţa Kovesi după revocarea din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, prin Ordinul nr. 1.412 din data de 11 iulie, a dispus delegarea acesteia în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu data de 11 iulie”, potrivit unui comunicat al Parchetului General transmis AGERPRES.
LCKovesi va avea atribuţii privind implementarea la nivelul Ministerului Public a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2016 – 2020.
„Având în vedere experienţa profesională dobândită până în prezent, procurorul va avea atribuţii privind implementarea la nivelul Ministerului Public a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2016 – 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 2016, respectiv actualizarea strategiilor de combatere a corupţiei, precum şi elaborarea de strategii sectoriale la nivelul unităţilor de parchet, în conformitate cu obiectivele strategice şi domeniile prioritare ale instituţiei, astfel cum sunt acestea exprimate în Strategia Ministerului Public pentru perioada 2016 – 2020”, se precizează în comunicatul oficial.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii decisese miercuri că Laura Codruţa Kovesi îşi va continua activitatea în calitate de procuror la DIICOT Sibiu. Potrivit deciziei CSM, Kovesi urma să fie încadrată la DIICOT Sibiu începând cu data de 9 iulie.
Victorie Liviu Dragnea, dar inutilă
Laura Codruţa Kovesi este cercetată disciplinar de Inspecţia Judiciară într-un caz referitor la divulgare de date din dosare aflate în curs de soluţionare.
este vorba de o sesizare din oficiu a IJ, în contexul emiterii unui comunicat de către DNA în 12 februarie 2018, în conţinutul căruia ar fi fost divulgate date din dosare aflate în curs de soluţionare.
Oficialii IJ au precizat că în acest caz a fost începută cercetarea disciplinară.
Citești și Kovesi va fi procuror la DIICOT Sibiu
Klaus Iohannis pune presinue pe PSD-istul prieten al ui Ion Iliescu, acum șef la CCR Valer Dorneanu
Fără a da niciun sfanț pe opinia publică sau pe românii care-l plătesc, Valer Droneanu, fost fruntaș PSD, prieten al fostului Președinte Ion Iliescu, conduce total în folosul lui Liviu Dragnea Curtea Constituțională.
Pentru că noile coduri Penal și de Procedură Penală sunt o mare greșeală generată de comisia Iordache, Președintele Klaus Iohannis le-a trimis spre examinare la CCR. Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 25 septembrie sesizarea președintelui.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament preşedintelui, în vederea promulgării, la 22 iunie.
„Legea menţionată contravine normelor şi principiilor prevăzute la art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (3), art. 24, art. 61, art. 64, art. 75, art. 124 alin. (2) şi (3), art. 126 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, se arată în sesizarea lui Iohannis.
Mai mult, legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.
„Atât forma adoptată de Senat, cât şi forma adoptată de Camera Deputaţilor diferă de scopul iniţial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul iniţiatorilor era precis determinat şi limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curţii Constituţionale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menţionează necesitatea intervenţiei asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, iar forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală”, spune Iohannis.
Conform sesizării, în legea criticată se introduce un nou alineat care prevede că „orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători sau procurori se face aleatoriu”. „Textul (…) restrânge una dintre garanţiile importante ale procesului numai la faza de judecată şi numai în ceea ce-l priveşte pe judecător. Or, garanţia trebuie să guverneze şi urmărirea penală”, se arată în sesizare. Totodată, legiuitorul ar fi trebuit să precizeze care este sistemul aleatoriu de repartizare a cauzelor, întrucât pentru parchete nu există un sistem informatic având acest scop, spune Iohannis.
Potrivit şefului statului, în legea criticată se prevede că „organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore, şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică”. „Norma este neclară şi impredictibilă, întrucât (…) nu este indicat momentul de la care aceste termene încep să curgă”, atrage atenţia şeful statului.
Totodată, preşedintele spune că legea criticată prevede că „acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”, fiind înlocuită sintagma „presupunere rezonabilă” cu „indicii temeinice”. „Legiuitorul operează cu termeni pe care nu îi defineşte”, consideră Iohannis.
Potrivit preşedintelui, legiuitorul atribuie unor organe non-judiciare competenţa de a aprecia asupra existenţei unor „probe” sau temeinicia unor indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, competenţă ce poate aparţine exclusiv organelor judiciare.
În sesizare se face referire şi la drepturile persoanei vătămate în cadrul procesului penal. „Modul în care este concepută exercitarea dreptului (…) de către persoana vătămată este unul lacunar, lipsit de claritate şi precizie”, se menţionează în sesizare.
Iohannis mai spune că în legea criticată se prevede că inculpatul are „dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi”. „Toată activitatea de urmărire penală (…) se va efectua în prezenţa inculpatului. Sunt contrazise astfel toate principiile elementare ale unei investigaţii penale prealabile judecăţii”, este de părere şeful statului.
Totodată, în sesizare se spune că „ascultarea persoanei vătămate/părţii vătămate/martorilor în acuzare (…) se poate transforma într-o veritabilă confruntare cu suspectul/inculpatul”.
Conform sesizării, în legea criticată se mai prevede: „Pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, mijloacele de probă (…) trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora”. „Nu este prevăzut suficient de clar ce activităţi ar trebui să desfăşoare organele judiciare pentru verificarea legalităţii obţinerii mijlocului de probă”, arată Iohannis.
În sesizare se face referire şi la faptul că „în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială”. „Prin adoptarea criteriului absolut ‘dincolo de orice îndoială’ se extinde standardul de evaluare a probelor administrate de la o ‘îndoială raţională’ permisă de actuala reglementare (‘dincolo de orice îndoială rezonabilă’) la o îndoială neraţională”, precizează Iohannis.
Şeful statului afirmă că în legea criticată se prevede că „înregistrările (…), efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. „Prin limitarea înregistrărilor efectuate doar de părţi şi subiecţi procesuali principali sunt excluse înregistrările efectuate de persoane, altele decât cele expres şi limitativ prevăzute de lege”, se arată în sesizare.
În document se mai susţine că se stabileşte obligativitatea de a comunica şi de a permite tuturor persoanelor care au fost înregistrate incidental, chiar dacă nu au calitate procesuală, să aibă acces la înregistrări, această măsură fiind de natură a încălca în mod direct principiul confidenţialităţii urmăririi penale.
Conform sesizării, în legea criticată se mai arată că: „Dacă din datele şi informaţiile obţinute în baza mandatelor de supraveghere tehnică rezultă probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la alin. (2), datele şi informaţiile se înaintează procurorului, care poate proceda potrivit art. 140 şi 141, care se aplică în mod corespunzător”. „Norma încalcă principiul constituţional al activităţii legii, în condiţiile în care prevede că interceptările obţinute în baza unor mandate de siguranţă naţională şi administrate deja ca probe în dosarele în curs nu mai pot fi utilizate ca urmare a intrării în vigoare a legii noi”, se explică în sesizare.
Şeful statului mai remarcă faptul că în legea criticată „se constată o contradicţie a conţinutului modificărilor legislative în materia percheziţiei”.
Sunt subliniate în sesizare „contradicţiile” cu privire la prevederile privind luarea, prelungirea ori durata totală a acestei măsuri preventive.
În sesizare se mai arată că în legea criticată sunt „utilizate expresii ce creează confuzii între instituţii fundamentale ale dreptului procesual penal, cum sunt începerea urmăririi penale şi, respectiv, punerea în mişcare a acţiunii penale ori exercitarea acţiunii penale”.
Totodată, Iohannis face referire la faptul că în legea criticată se prevede că „instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”. „Prin această dispoziţie se încalcă principiul (…) care consacră independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii, precum şi dispoziţiile Legii fundamentale (…) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat”, se menţionează în sesizare.
