O decizie data vineri dupa-masa de judecatorul Alina Ghica de la Curtea de Apel Bucuresti arunca in aer activitatea completurilor de 5 magistrati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).
Judecarea a zeci de dosare este afectata, iar procesele sunt blocate in acest moment la Inalta Curte. Practic, Alina Ghica a anulat tragerea la sorti a completurilor de 5 judecatori, din 9 noiembrie, si a stabilit ca ICCJ ar fi trebuit sa astepte motivarea Curtii Constitutionale (CCR) in acest caz. Decizia a fost luata intr-un dosar deschis de Liviu Dragnea.
Inalta Curte ar fi reluat, oricum, in urmatoarele saptamani alegerile pentru completurile pe anul 2019, care automat vor judeca si aceste procese ramase din 2018. Insa acum, pana in 2019, activitatea acestor completuri este practic suspendata.
Similar, si procesul lui Liviu Dragnea urmeaza sa se reia din ianuarie 2019, de un nou complet de 5 judecatori.
Alina Ghica a fost doar varful unei adevarate piramide a deciziilor favorabile date lui Liviu Dragnea de mai multe autoritati ale statului roman. In final, toate au dus la tergiversarea judecarii apelului facut de politician impotriva condamnarii la 3 ani si 6 luni de inchisoare in dosarul Angajarilor fictive de la Directia Copilului Teleorman.
Miza tergiversarii judecarii apelului? Liviu Dragnea sa prinda modificari legislative adoptate de Parlament sau Guvern care sa il scape de problemele penale. Salvare care ar putea veni, in acest moment, pe doua cai:
– Modificarea infractiunii de abuz in serviciu, care ar dezincrimina de facto acuzatiile in cazul politicianului. Pe 25 octombrie, CCR a decis ca aceste modificari la infracțiune sunt neconstituționale.
– O ordonanta de urgenta de amnistie si gratiere, cu ocazia anului centenar.
Totul a inceput cu o prevedere aparent banala intr-una din Legile Justitiei, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, facuta de deputatii PSD. Potrivit acesteia, sefii din Inalta Curte (sefii de sectii, vicepresedinti si presedinte) nu mai erau membri de drept ai completurilor de 5 judecatori. Coalitia PSD&ALDE a trecut cu viteza prin Parlament aceste legi.In momentul in care dosarul lui Liviu Dragnea a ajuns la completul de 5 judecatori, acesta era format din magistratii Iulian Dragomir – vicepresedinte al ICCJ, Simona Nenita, Daniel Gradinaru, Florentina Dragomir si Lavinia Lefterache. Alegerea acestora fusese facuta la inceputul anului 2018.Dragnea a cerut public ca ICCJ sa traga la sorti alte completuri, potrivit modificarilor aduse de Parlament, modificari intrate in vigoare in vara. Dragnea a deschis si un proces la Curtea de Apel Bucuresti, instanta inferioara Inaltei Curti.
In tandem, premierul Viorica Dancila a sesizat CCR cu un posibil conflict constitutional intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie in privinta modului de formare a completurilor de 5 judecatori.Una dintre puteri, Guvernul, a sesizat CCR cu un conflict intre alte doua puteri.Cel care a pledat cauza Executivului la CCR a fost secretarul general al Guvernului, Toni Grebla, judecat chiar el de un astfel de complet de 5 judecatori!
Curtea Constitutionala a decis ca exista conflict juridic de natura constitutionala.”Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza a proceda de indata la desemnarea prin tragere la sorti a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecatori, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr.207/2018″, arata CCR.
Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza a proceda de indata la desemnarea prin tragere la sorti a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecatori. Prin aceasta decizie, CCR practic a deschis calea unor contestatii in anulare in cazul unor VIP-uri condamnate definitiv de completurile de 5 judecatori.
Imediat, pe 8 noiembrie, ICCJ a decis tragerea la sorti a noilor completuri. In cazul lui Dragnea, acesta era format din Francisca Vasile, Horia Selaru, Ioana Ilie, Simona Nenita si Rodica Cosma.
Judecatorul Alina Ghica decide anularea si suspendarea tragerii la sorti din 8 noiembrie a ICCJ. Avocata lui Dragnea a sustinut ca ICCJ trebuia sa traga la sorti doar un singur magistrat, cel in locul lui Iulian Dragomir, si nu toti cinci judecatorii. Suspendarea a fost ceruta de avocata lui Dragnea si acceptata de instanta, pana in momentul in care CCR motiveaza decizia. Reamintim ca CCR a aratat in minuta ca: „Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza a proceda de indata la desemnarea prin tragere la sorti a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecatori”.
Rapiditatea cu care a fost judecata aceasta cauza, dar si decizia luata in conditiile in care exprimarea CCR este foarte clara au ridicat semne de intrebare.
Intre cunoscatori, Curtea de Apel Bucuresti este considerata fieful Liei Savonea, fost presedinte al Curtii de Apel si membru CSM. Ghica a fost presedinte al CSM in perioada 2012-2013. Ea a facut echipa atunci cu procurorul Oana Schmidt Haineala, care a fost vicepresedinte al Consiliului. In 2013, cele doua au vrut sa faca rocada pe aceste functii.
Alina Ghica si Oana Schmidt – Haineala, in calitate de presedinte, respectiv vicepresedinte CSM, au semnat, in 2012, protocolul incheiat intre CSM si SRI.
In prezent, Oana Schmidt Haineala este sefa Corpului de Control al Ministerului Justitiei si este considerata una dintre principalele consiliere ale lui Tudorel Toader.
Efectul deciziei Alinei Ghica: dosarul Angajarilor fictive din Teleorman va fi reluat in 2019 de un nou complet de judecatori. Cazul, care a ajuns pe rolul completului de 5 judecatori in septembrie 2018, a batut pasul pe loc in aceasta perioada.
Scriptic, urmatorul termen este pe 3 decembrie, dar activitatea completului de 5 judecatori este in acest moment aruncata in aer. Magistratii nu vor putea administra probe la acel termen.
Dragnea a castigat 4 luni
Procesul lui Liviu Dragnea urmeaza sa se reia din ianuarie 2019, de un nou complet de 5 judecatori. Cel de-al treilea complet de 5 judecatori. Este o premiera in Justitia din Romania.
Prin toate aceste fortari juridice si constitutionale, Liviu Dragnea a castigat 4 luni, perioada septembrie-ianuarie, timp in care cazul sau a a fost blocat.
In medie, apelul intr-un caz ca al politicianului dureaza aproximativ 6 luni. De exemplu, in cazul fostului ministru PSD, Dan Sova, dosarul CET Govora, apelul a durat sase luni, din decembrie 2017 pana in iunie 2018. Procesul a fost finalizat in faza de apel in 10 termene. Intr-un alt caz celebru, Gala Bute – Elena Udrea, apelul a durat tot sase luni, din decembrie 2017 pana in iunie 2018.
Apelul in primul dosar al lui Dragnea, privind cazul Referendumul, a durat tot sase luni: din septembrie 2015 pana in aprilie 2016. A fost nevoie de 10 termene de judecata, in contextul in care erau 45 de inculpati in dosar.
