Discuția despre amnistie și grațiere încurajează infracționalitatea, declară Sorin Dumitrașcu, expert în problemele penitenciarelor, într-un interviu pentru G4Media.ro. ”România începe să semene cu Italia anilor 1980 când infracționalitatea și politica acționau concertat împotriva justiției. Colegii polițiști deja acuză o creștere exponențială a volumului de infracțiuni reclamate și constatate, iar acest fapt se va vedea și la nivel statistic în perioada următoare”, explică Dumitrașcu. Potrivit acestuia, măsura amnistiei și grațierii, cerută insistent de liderii PSD, nu se justifică, deoarece numărul de deținuți s-a redus în urma recursului compensatoriu la 21 de mii, față de 38 de mii câți erau acum 12 ani.
Rep: Se justifică în acest moment o măsură de amnistie și grațiere? Liderii PSD invocă așa numitele abuzuri din justiție și protocoalele secrete.
Sorin Dumitrașcu: Nu, pentru că nu suntem în situația care să justifice o măsură de amnistie și grațiere. Amnistiile sunt justificate de războaie, revoluții sau crize sociale majore, iar grațierile de o situație temporară de supra-populare a sistemelor penitenciare. Problemele cu justiția ale unor politicieni ori ale unor oameni de afaceri nu pot constitui un motiv, chiar dacă acestea sunt îmbrăcate într-un pretext care ține de starea penitenciarelor ori de probleme punctuale din justiție care sunt generalizate agresiv.
O măsură de grațiere ar fi fost justificată acum 12 ani, de exemplu, când în penitenciare se aflau peste 38.000 de deținuți. Astăzi, când numărul acestora s-a redus la aproape 21.000, în condițiile în care, între timp, numărul de locuri de cazare și calitatea acestora a mai crescut, o astfel de măsură nu este justificată din rațiuni de clemență sau de gestiune a penitenciarelor. Singura explicație posibilă rămâne cea legată de conexiunile dintre politică și infractorii care, iată, pot să pună insistent pe agenda publică aceste proiecte.
Pretextele invocate la nivel de discurs politic nu pot constitui motive pentru adoptarea acestor măsuri. Așa-numitele abuzuri din justiție sunt cazuri punctuale regretabile și intolerabile, în care s-au și luat măsuri de cele mai multe ori, iar numărul și impactul acestora este exagerat strict din motive de propagandă. Astfel de abuzuri au existat și înainte și n-au fost motive pentru amnistie și grațiere. Trebuie, desigur, rezolvate rapid și exemplar, altfel se demonstrează deja că personaje fără scrupule le folosesc pentru a submina justiția.
Protocoalele secrete sunt un secret cunoscut de către toți cei avizați. Acestea au fost o practică instituțională, general acceptată încă de la începutul anilor 2000, foarte multe instituții reglementându-și modalitatea de colaborare prin intermediul unui protocol care nu făcea decât să detalieze proceduri de lucru în situații specifice. Problema reală nu este aceea că au existat, ci că, iată, au funcționat, un aspect important fiind că acestea sunt supuse controlului de legalitate și că instanțele nu le-au anulat.
Rep: Ce efecte va produce o eventuală OUG de amnistie și grațiere? Scade infracționalitatea sau crește în urma unor măsuri de acest tip?
Sorin Dumitrașcu: În primul rând se va elimina răspunderea penală pentru infractori care nu vor mai putea fi cercetați pentru infracțiunile comise până la momentul intrării în vigoare a anunțatei OUG. Ceea ce înseamnă, și asta ar trebui să fie un avertisment cât se poate de serios pentru politicienii care o propun, că în această perioadă cei care sunt convinși de insistența liderilor politici cu probleme penale, vor comite noi infracțiuni având elemente cât se poate de concrete pentru a considera că vor fi absolviți de răspundere penală.
În altă ordine de idei, un număr important de deținuți vor fi puși în libertate, deși recursul compensatoriu încă își produce efectele până în 2022. Pe termen scurt, va scădea numărul deținuților și, pe măsură, va crește pericolul pentru cetățeanul de rând, având în vedere că cea mai mare parte dintre aceștia vor recidiva și se vor întoarce în penitenciare. În perioada imediat următoare criminalitatea va crește, țări cu experiențe similare au constatat o creștere de până la 3 ori la 6 luni de la măsura de clemență colectivă.
Estimez, pe baza datelor existente, că după primul an de aplicare doar recursul compensatoriu va aduce un plus de 7.000 de recidiviști și de peste 12.000 de persoane vătămate, cu precizarea că fiecare an în care un viitor recidivist este în libertate costă societatea românească între 18 și 20.000 de euro în pagube umane, prejudicii materiale, costuri pentru justiție și de reîncarcerare. Metoda de estimare este cea folosită de specialiștii italieni în justiție și are un fundament științific cât se poate de serios. Ar trebui, deci, utilizată și de către guvernanții români care propun măsuri de grațiere și amnistie.
Rep: În ce măsură discuția publică despre amnistie și grațiere încurajează comiterea de infracțiuni? Comit acum o evaziune fiscală sau un furt pentru că știu că oricum voi scăpa nepedepsit.
Sorin Dumitrașcu: Fără discuții, ofensiva împotriva justiției aplicată ca program de guvernare neoficial dar asumat de lideri politici importanți încurajează infracționalitatea. Păstrând proporțiile și fără a ieși din context, România începe să semene cu Italia anilor 1980 când infracționalitatea și politica acționau concentrat împotriva justiției. Colegii polițiști deja acuză o creștere exponențială a volumului de infracțiuni reclamate și constatate, iar acest fapt se va vedea și la nivel statistic în perioada următoare.
Punctual, cei care au de gând să comită o infracțiune în această perioadă în care politic se transmite semnalul că o OUG de amnistie și grațiere este iminentă vor avea o decizie infinit mai ușoară, știind că guvernanții acestei țări și-au făcut un obiectiv din a se asigura că infracțiunile vor fi iertate. Practic, sancțiunea cu închisoarea își pierde elementul descurajator pentru infractori, având în vedere că o OUG de amnistie și grațiere este extrem de certă, fiind propuse chiar termene pentru aprobare și o procedură urgentă.
Rep: Care este procentul de recidivă în cazul celor eliberați din închisoare prin măsura grațierii?
Sorin Dumitrașcu: Procentul general de recidivă, post-executorie și post-condamnatorie, la care se adaugă un număr important de deținuți cu antecedente penale, este în România de peste 70% dacă ne raportăm strict la recidiva care survine condamnării sau executării unei pedepse cu închisoarea. La acest procent se adaugă un număr ceva mi greu de estimat de recidiviști care au primit anterior pedepse neprivative de libertate, cum este de pildă situația lui Liviu Dragnea unul dintre cei care cere o OUG de amnistie și grațiere. De precizat că în urma măsurilor de clemență colectivă va crește numărul recidiviștilor, efectul însă este la fel de greu de estimat în lipsa unor date concrete.
Reamintesc în acest context că recursul compensatoriu, o scamatorie legislativă prin care practic toate camerele de detenție au fost definite ca fiind improprii detenției, a dus la punerea în libertate a peste 9.000 de deținuți, din care peste 70% vor recidiva și se vor întoarce în penitenciare în decurs de 1 – 3 ani. Efectele negative deja încep să se vadă, iar mass-media a relatat pe larg despre cazuri în care beneficiari ai recursului compensatoriu au recidivat comițând noi crime, tâlhării, violuri ori furturi.
Rep: În ce condiții s-ar justifica totuși o măsură de amnistie și grațiere?
Sorin Dumitrașcu: O măsură de grațiere se justifică strict în situația în care sistemul penitenciar este sever supra-aglomerat, ori la acest moment nici după noile standarde nu se mai pune această problemă, ca urmare a efectelor recursului compensatoriu. În plus, o condiție obligatorie este ca acesta să aibă în vedere excluderea infracțiunilor cu violență precum omorul ori tâlhăria, a celor reprobabile precum violul ori pedofilia, a celor de corupție și a celor asimilate acestora ori a infracțiunilor economice grave. Foarte important, de asemenea, este ca recidiviștii să fie excluși de la vocația grațierii.
Context. Și judecătorul Cristi Dănileț, specializat în penal, a declarat pentru G4Media.ro că o amnistie și grațiere ar provoca o scădere a încrederii cetățenilor în sistemul public, nu s-ar mai simți protejați de stat. ”Pe de altă parte creează o așteptare pentru populația carcerală și familiile acestora care, iată, durează de cel puțin doi ani. Când omul știe că e posibil nu doar să iasă mai devreme, ba chiar sa fie și iertat, este posibil să simtă mai degrabă că el, ca infractor, este protejat de societate și nu societatea e protejată de infractor, așa cum ar fi normal”, a mai spus judecătorul Dănileț.
