Consecința directă a ordonanței de amnistie și grațiere ar fi și faptul că sechestrele de bunuri aplicate în dosarele penale ar fi ridicate și statul român nu ar mai putea recupera prejudiciile, au explicat juriștii consultați.
Amnistia înseamnă ”uitarea infracțiunii”, ca și când nu s-ar fi produs. Beneficiarul unei astfel de clemențe nu ar face închisoare și i s-ar ridica interdicțiile și sechestrele, a explicat judecătorul Cristi Danileț.
Care e valoarea totală a măsurilor asigurătorii care ar putea fi ridicate dacă Guvernul dă ordonanța de amnistie și grațiere. Cele mai recente cifre, prezentate în bilanțul de activitate al fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi din iulie, arată că ”în ultimii 5 ani, valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro.
Spre exemplu, în anul 2016 s-au instituit măsuri asiguratorii de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înființarea instituției.
Tot în anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a reușit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăți situate în Saint Tropez – Franța până la concurența sumei de 5.066.300 euro (e vorba de 2 vile ale omului de afaceri Horia Simu – n.r.).
Totodată, s-a instituit măsura sechestrului și cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurența sumei de 534.310 euro (e vorba de imobile ale unor inculpați din dosarul fostului primar PSD Neculai Onțanu – n.r.).
Au fost formulate și solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveția și Germania până la concurența sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro”, se arată în documentul citat.
Aceste cifre reprezintă doar valoarea bunurilor sechestrate în ultimii 5 ani în dosarele DNA. Potrivit bilanțului DIICOT pe anul trecut, ”valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate în cursul anului 2017, în cadrul DIICOT, a fost de 488.484.952 lei (peste 100.000.000 de euro – n.r.), comparativ cu anul 2016, când a fost de 209.037.298 lei (aproape 45.000.000 de euro – n.r.), se arată în raportul de activitate al DIICOT pe 2017.
Potrivit raportului de activitate al Ministerului Public (toate parchetele – n.r.), ”în anul 2017 s-au luat măsuri asigurătorii în valoare de 1.617.063.406 lei (aproape 350.000.000 de euro – n.r.).
Câteva exemple. Dosarul Astra. Numai în dosarul devalizării societății de asigurare Astra, procurorii DNA au pus sechestru în 2016 ”până la concurența sumei de 857.301.363 lei (peste 180.000.000 de euro – n.r.) asupra unor acțiuni și părți sociale pe care inculpatul Adamescu Dan Grigore (decedat între timp – n.r.) le deține la diferite societăți comerciale”, potrivit DNA.
Dosarul Rompetrol II. În acest caz, procurorii DIICOT au pus sechestru pe rafinăria Petromidia până la valoarea de aproape 700.000.000 de euro. În mai, rechizitoriul procurorului Mirel Rădescu a fost infirmat sub conducerea lui Daniel Horodniceanu și ancheta a fost reluată, dar sechestrul a fost menținut de Înalta Curte.
Dosarul Romgaz. În iunie, Înalta Curte a decis restituirea dosarului Romgaz la DIICOT pentru refacerea anchetei, însă sechestrele au fost menținute. Inculpații – printre care magnatul Ioan Niculae și fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, au contestat sechestrele și solicitarea lor se va judeca pe 8 ianuarie 2019.
Prejudiciul în acest caz se ridică la aproape 60.000.000 de dolari. Procurorul nu a precizat în rechizitoriu valoarea bunurilor puse sub sechestru.
Dosarul Tel Drum. În ancheta privindu-l pe liderul PSD, Liviu Dragnea, procurorii DNA au pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 27.000.000 de euro. Liviu Dragnea are sechestre pe imobile, terenuri, 2 autoturisme și conturi.
Dosarul Vâlcov. În procesul în care actualul consilier al premierului, Darius Vâlcov, a primit la instanța de fond o condamnare de 8 ani de închisoare, Înalta Curte a menținut sechestrul ”asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei”, potrivit ICCJ.
Care e diferența dintre amnistie și grațiere. Judecătorul Cristi Danileț a explicat pentru G4Media.ro că amnistia reprezintă ”uitarea infracțiunii”, ca și când nu s-ar fi produs, și ștergerea cazierului. Beneficiarul unei astfel de clemențe nu ar face închisoare, i s-ar ridica și pedepsele complementare precum interdicțiile de orice fel, cum ar fi interdicția de a alege sau de a fi ales. Nu ar mai avea cazier și nu ar fi considerat recidivist, dacă va comite o nouă infracțiune. Astfel, toate faptele vizate de OUG, comise până în ziua emiterii ei, ar fi șterse. Chiar dacă peste un an se descoperă că, în ziua emiterii ordonanței, un politician a luat mită sau a făcut trafic de influență, el ar scăpa pentru că fapta este amnistiată.
Grațierea în schimb reprezintă ”iertarea de pedeapsă”. Adică, beneficiarul măsurii nu face pușcărie, dar rămâne cu pedepsele complementare și cu cazier. Toți cei care au comis infracțiuni ce intră sub incidența ordonanței vor beneficia, inclusiv cei care comit fapte în ziua ordonanței, dar sunt descoperiți mai târziu. Spre exemplu, dacă un politician primește mită în ziua emiterii ordonanței, dar fapta lui este descoperită peste un an, el va avea dosar penal și dacă va fi condamnat la închisoare, nu va face pușcărie, dar va putea avea tot felul de interdicții și va rămâne cu cazier.
Potrivit judecătorului Cristi Dănileț, ordonanța ar putea scoate afară trei sferturi dintre deținuți, în funcție de prevederile acesteia. Dănileț a refuzat însă să comenteze cazuri concrete.
