Citește și Carmen Dan după ce Iohannis a contestat la CCR statutul polițistului: ”Atât poate din frustrare, din disperare, din ambiție bolnăvicioasă”Toader după ce Kovesi a contestat revocarea la CEDO: Nu este instanță de control al CCR
Tudorel Toader a comentat pentru HotNews demersul Laurei Codruța Kovesi de a ataca la CEDO decizia Curții Constituționale în urma căreia a fost revocată de la șefia DNA, ministrul Justiției spunând că deciziile CCR sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că acestea nu au cale de atac. „Dar dânsa este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană”, a spus Tudorel Toader.„Este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană. Pot să spun însă că deciziile Curții Constituționale sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că nu sunt cu cale de atac. La CEDO se duce partea dintr-un proces nemulțumită de decizii definitive rămase la instanțele de drept comun”, a declarat ministrul Justiției.El a mai spus că CEDO nu este instanță de control al Curții Constituționale.Laura Codruța Kovesi a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a anului trecut. Ea arată în plângerea depusă la CEDO că i-au fost încălcate mai multe drepturi.„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de <<intervenientă>> pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi transmis de biroul de presă al Parchetului General, potrivit Europa FM.Fosta șefă a DNA a arătat în plângerea la CEDO că nu a putut contesta decizia Curții Constituționale, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea deciziei Curții Constituționale.În 22 februarie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că declanșează procedura de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruța Kovesi, prezentând un raport cu 20 de „acte și fapte de netolerat într-un stat de drept”.Toader i-a reproșat șefei DNA tergiversarea unor dosare, depășirea atribuțiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanță 13, comportament autoritar și discreționar, prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești. De altfel, punctul culminant al scandalului din jurul șefei DNA fusese atins atunci când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploiești, iar PSD – ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri.În replică, Kovesi a susținut o conferință de presă – pentru prima dată în istoria DNA. „Asistăm în ultima perioadă la un festival disperat al inculpaților, un festival în care inculpați condamnați, inculpați trimiși în judecată spun neadevăruri. Acest atac vizează îngenuncherea statului român, vizează umilirea societății și umilirea cetățenilor români”, spunea Kovesi în 16 februarie.Raportul ministrului Justiției referitor la șeful DNA a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs cererii de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi. În replică, ministrul Tudorel Toader a sesizat Curtea Constituțională în cazul acestui refuz, iar CCR a constatat, în 30 mai, existenta unui conflict juridic de natură constituțională, pe acest subiect, între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis. Urmarea – în 9 iulie Iohannis a fost nevoit să semneze decretul de revocare.
