Dan Barna şi Dacian Cioloş nu sunt preşedinţii USR şi PLUS în actele de constituire ale partidelor. BEC a respins cererea de înscriere a Alianţei USR-PLUS datorită faptului că preşedinţii alianţei nu se identifică cu cei ai formaţiunilor.
„Componenţa organelor de conducere, arbitraj şi control ale Uniunii Salvaţi Români. Biroul Naţional: Nicuşor Daniel Dan, Cristian Ghica, Roxana Sanda Wring, Dumitru Dobrev, Clotilde Marie Brigitte Armand Moroianu, Florin Grigorescu, Cristian-Gabriel Seidler, Ana-Maria Ciceala, Florin-Cristian Cobzac,Florin-Ciprian Dinica, Cristina Coroblea. Preşedinte: Nicuşor Daniel Dan”, conform actului constitutiv publicat pe siteul Tribunalului Bucureşti.
Un alt aspect important, în actul constitutiv al Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS) figurează doar membrii fondatori ai formaţiunii: Florina Raluca Daneş – preşedinte, Iulia Iordache vicepreşedinte şi Alexandru Adrian Iordache secretar general, spune sursa citată.
Paşii pentru constituirea unei alianţe politice prevăd depunerea unui protocol de constituire al acesteia la BEC în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestei, conform Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare.
Citește și BEC a respins cererea de înscriere în alegerile europarlamentare a Alianţei USR PLUS
„Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia”, prevede actul normativ.
Decizia BEC pentru respingere unui protocol poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se pronunţă în 24 de ore de la înregistrare, potrivit Legii menţionate.
