Mulți dintre managerii companiilor din România anticipează, pentru anul acesta, o scădere a volumului afacerilor între 20-50%, ca urmare a epidemiei de coronavirus, susține Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Potrivit reprezentantului AOAR, date publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) arată faptul că majoritatea companiilor de la noi estimează scăderea profitului până la zero sau chiar înregistrarea unor pierderi, tendințe similare fiind anticipate și în țări precum Franța și Regatul Unit, ca urmare a afectării grave a turismului și serviciilor. Nu în ultimul rând, domnul Pârvan ne-a vorbit, într-un interviu, și despre modul în care această criză va afecta balanța comercială a țării noastre.
Banca americană de investiţii Goldman Sachs și OMC se aşteaptă, anul acesta, la un declin economic mai important decât cel înregistrat după criza financiară globală din 2008, din cauza efectelor epidemiei de coronavirus, iar state precum SUA, Franța, Grecia – și nu doar – înregistrează diminuări ale activităților economice chiar și de 35% și anticipează recesiuni. Cum vedeți evoluția economiei României, anul acesta, ținând cont de situația de la finele anului trecut și de contextul generat de această pandemie?
Mediul economic românesc este afectat, ca urmare a restructurării economice haotice, a lipsei de competență și a corupției. România, de exemplu, nu mai fabrică săpun și pastă de dinți, iar importurile agroalimentare au dus la un deficit comercial de circa 1,2 miliarde de euro, anul trecut – urmare a lipsei de susținere a companiilor care au investit în acest domeniu. Nu producem vaccinuri la Institutul Cantacuzino, produse ce s-au realizat chiar și în timp de razboi – Institutul “vegetează”, chiar sub conducerea Ministerului Apărării Naționale (MApN) de aproximativ 10 ani. Subliniez faptul că lipsa unei producții interne de bunuri și servicii solicitate de piața internă, generează pierderi masive (urmare a strategiei firești a companiilor multinaționale de restrângere a activității – Dacia, Ford, Leoni, ș.a.). Blocarea sau întârzierea transporturilor internaționale, din cauza pandemiei de COVID-19, duc la sincope în lanțul de aprovizionare sau export, ceea ce va afecta balanța comercială a României.
Cât de mult suferă, deja, economia națională, din cauza epidemiei de COVID-19?
Un sondaj al Institutului Național de Statistică (INS), din perioada 17-19 martie, arată imposibilitatea unui număr mare de manageri de a estima efectele crizei, din aprecierile acestora rezultând o scădere a volumului afacerilor între 20-50%, în anul 2020. Majoritatea companiilor estimează scăderea profitului până la zero sau chiar înregistrarea unor pierderi, iar tendințe similare se anticipează și în țări precum Franța și Regatul Unit, ca urmare a afectării grave a turismului și serviciilor. În Germania se prognozează o încetinire de doar 5-20%, ceea ce confirmă importanța menținerii unei producții industriale consistente.
În același timp, estimările globale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) indică faptul că efectele reducerii activității economice vor fi mai grave decât cele provocate de criza din 2008.
Cu toate acestea, imposibilitatea de a face aprecieri este unanim recunoscută, întrucât evoluțiile viitoare depind de lungimea crizei, de durata stării de urgență, de menținerea închiderii granițelor, precum și de capacitatea guvernelor de a susține într-un mod eficient și oportun reluarea activităților celor mai importante sectoare industriale.
Care erau estimările dumneavoastră pentru anul curent, în ceea ce privește evoluția economiei naționale, și cum au fost acestea transformate de epidemia de coronavirus?
Sectoarele economice din România sunt afectate în cascadă, iar la asta se adaugă și decizia de oprire temporară a activității, la care au recurs unele dintre cele mai importante companii multinaționale, aceasta având, la rândul său, influențe în cascadă pentru activitățile subfurnizorilor (spre exemplu, la Călărași, Saint-Gobain reduce producția de parbrize auto, după ce Dacia a oprit producția, din cauza coronavirusului). Așadar, toți subfurnizorii auto sunt afectați de întreruperea activității companiilor integratoare.
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, spunea în urmă cu câteva zile că estimează deficitul bugetar la 5%, dacă această criză se va încheia în aproximativ două luni, „însă dacă va dura 3-4-5 luni atunci nu se poate aproxima nimic”. Care este opinia dumneavoastră, în legătură cu acest aspect?
Consider că, până acum, nu s-au adoptat decizii curajoase, care să aibă un impact semnificativ în ceea ce privește susținerea unor antreprenori autohtoni, gata să dezvolte produse inovative – roboți pentru dezinfecție, cu ultraviolete; reprofilări și producții 3D de măști; susținerea și valorificarea producției de legume proaspete (în solarii). Trebuie să spunem că nu se promovează necesitatea de valorificare în proporție de 100% a producției din programul “Tomata”, contrar tuturor demersurilor făcute. În plus, este necesar să fie dezvoltată masiv capacitatea producției de seră, utilizând ca sursă energetică biomasa sau alte resurse de acest tip.
Nu în ultimul rând, lipsec măsurile economice curajoase de refacere, chiar și parțială, a unor capacități de producție esențiale. După modelul Franței, ar trebui și la noi naționalizată și operaționalizată activitatea la Electroputere Craiova, compania Ruris Craiova are nevoie de susținere majoră imediată și exemplele pot continua.
Care sunt măsurile pe care ar trebui să le luăm/demersurile pe care ar trebui să le facem, astfel încât revenirea economiei României, după acest episod, să nu întâmpine sincope? Putem crea, încă de pe acum, unele condiții propice în acest sens?
Căderea economică va depinde de curajul și de competența măsurilor pe care și le asumă Guvernul, în condițiile relaxării fiscale acceptată de Fed, a relaxării cantitative promovate de Banca Centrală Europeană. (…) Scăderea economică poate să varieze de la circa 4% până la 10%, în funcție de calitatea și consistența (competența și curajul) măsurilor de susținere a mediului de afaceri și de stimulare a veniturilor obținute din muncă (exemplul Germaniei).
Sursa foto: www.zf.ro
