Traian Băsescu, întrebat de judecătorul de la Curtea de Apel București cu privire la cele două note informative pe baza cărora Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a declarat: „Eu nu am știut că contrainformațiile militare sunt Securitatea, eu abia după Revoluție am aflat de legătura contrainformațiilor militare. Am crezut că e o structură a Ministerului Apărării, că serviciul de contrainformații din Institutul de Marina era serviciu subordonat Comandamentului Forțelor Navale”.
Știre inițială
Joi, la ora 12, la Curtea de Apel București este programat primul termen în procesul intentat de Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității (CSNAS) fostului președinte, Traian Băsescu.
CNSAS le cere judecătorilor să constate colaboarea fostului șef de stat cu Securitatea. În schimb, Traian Băsescu respinge categoric existenta oricărui angajament.
Potrivit Consiliului, Băsescu ar fi fost recrutat de Securitate în 1973, în perioada în care era student la Institutul de Marină.
Din dosar lipseşte angajamentul semnat de fostul președinte, iar CNSAS spune că dovada ar fi fost distrusă în 1979.
Conform documentelor depuse în instanță, o sursă, pe nume Petrov, ar fi dat informaţii despre doi studenţi. Petrov ar fi fost numele de cod al lui Băsescu. Petrov ar fi sesizat securităţii „aspecte operative” despre colegi.
Cele mai importante informații din dosarul trimis de CNSAS instanței, potrivit g4media:
– Documentele invocate de CNSAS arată că Traian Băsescu ar fi fost folosit ca sursă de Securitate începând din 1972, chiar anul în care a devenit student. În 1976, când a terminat facultatea, el a fost preluat de Securitatea Constanța.
– În 1979, dosarul lui a fost distrus, fără a fi microfilmat, când Băsescu s-a înscris în Partidul Comunist Român.
– CNSAS arată că identitatea sursei Petrov, adică Traian Băsescu, este dovedită de faptul că numărul dosarului personal de Securitate se regăsește și pe notele informative olograf (scrise de mână) identificate în două dosare ale altor persoane urmărite de Securitate.
Mai mult, arată CNSAS, numele ofițerului de legătură din perioada colaborării cu organele de contrainformații militare este consemnat atât în Registrul jurnal pentru rețeaua informativă, cât și pe notele informative ale sursei Petrov.
– Pe parcursul colaborării cu Securitatea, Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative, datate în 5.5.1975, identificate în două dosare, arată CNSAS.
– Un prim document este o notă informativă despre un coleg în care dă detalii despre presupusele legături cu cetățeni străini.
O a doua notă informa Securitatea despre presupusa intenție de a pleca din țară a colegului său.
Citește și Băsescu: Nu există un angajament semnat de mine cu fosta Securitate
Documentele pe care se bazează CNSAS sunt:
– fila 118 din Volumul 5 al Registrului inventar arhivă al fondului rețea păstrat la Constanța, document pus la dispoziția CNSAS de SRI
– filele 64v și 65 din Registrul jurnal pentru rețeaua informativă al XXX Mangalia, document pus la dispoziția CNSAS de Direcția de Siguranță Militară din cadrul Ministerului Apărării
– cadrul de semnalare a dosarului XXX de pe rola de microfilm corespunzătoare din fondul rețea păstrat la Constanța, predat CNSAS la 8 aprilie 2019
