Introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate care să asigure echitatea fiscală în funcţie de specificul fiecărei activităţi economice, arată Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
”Implementarea Directivei – initiate de OECD – privind punerea in aplicare la nivelul UE a unei impozitări pe profit a grupurilor multinaţionale de întreprinderi (Directiva Pilon II) se află în faza finală de transpunere. Printre argumentele care pot susţine o astfel de abordare pot fi mentionate: Reglementarea propusă nu vizează un comportament fiscal ci cifra de afaceri, stabilită fără niciun fel de criterii justificative la valoarea de 50 milioane euro. Cu alte cuvinte, tot ceea ce trebuie evitat pentru a nu deveni subiectul acestei reglementări, nu este un anumit comportament fiscal – care a fost invocat ca bază pentru această reglementare – ci doar simpla atingere a unei anumite cifre de afaceri fara alte criterii sau circumstantieri”, arată Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Potrivit acesteia, există domenii economice unde nicio companie nu poate ajunge la o cifra de afaceri de acest cuantum. Însă în altele atingerea unui asemenea prag nu este neaparat una exceptională pentru ca rezultă din specificul sectorului si al pietei – marje relativ reduse în comparaţie cu alte domenii si care pot fi obţinute doar printr-un volum mare de operaţiuni comerciale, derulat la costuri operaţionale – logistice, financiare şi de personal – ridicate.
”Acest specific trebuie să se regăsească şi în natura deducerilor care se aplică şi nu pentru o formulă de calcul în abstract. Situaţii neprevăzute pot apărea chiar în urma adoptării unor reglementări legislative sau unor intervenţii administrative ale statului – subvenţii, preţuri diferenţiate pentru acces la utilităţi, ajutoare – care pot influenţa funcţionarea pieţei în detrimentul companiilor care nu mai pot să atingă performanţa economică scontată şi să ajungă să fie pasibile de aplicarea unui astfel de impozit minim pe profit”, menţionează asociaţia.
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul unor situaţii economice şi adverse apărute independent de voinţa companiilor, cum s-a putut vedea în ultima perioadă – exemplu: pandemii, război. În acest caz, aplicarea unui procent mai redus – de exemplu 0,5% pentru primul an în care se înregistrează situaţia respectivă – ar fi de asemenea un factor de abordare echitabilă a fiscalităţii.
”Adoptarea pachetului fiscal în forma propusă spre asumare poate genera efecte colaterale şi în ceea ce priveşte crearea unor dezavantaje competitive pentru companiile care activează în România, având în vedere că acestea se află într-o piaţă concurenţială extrem de dură, la nivel regional, comunitar ori chiar extracomunitar, companiile fiind practic forţate să adopte soluţii de avarie, inclusiv îngheţarea planurilor de investiţii. În acest sens am putut vedea şi luarea de poziţie a ministrului Boloş, că direcţionarea a 1% din cifra de afaceri către investiţii poate să fie o alternativă la impunerea impozitului minim”, precizează AMRCR.
Poziţia de principiu a AMRCR este că activitatea marilor reţele comerciale care sunt parte a unor grupuri ce îşi desfăşoară activitatea pe mai multe pieţe, reprezintă în primul rând o oportunitate pentru dezvoltarea economiei româneşti, pentru generarea de beneficii cât mai mari pentru consumatori şi parteneri operaţionali.
Craiova Super Rally: Jerome France câștigă și e la un pas de al 3-lea titlu național
”Subliniem cu tărie ca în evaluarea activitatii acestor companii nu trebuie uitat sau ignorat faptul că reprezintă unii dintre cei mai mari angajatori pentru forţa de muncă locală care continuă să aibă stabilitate în România. În final, credem că este foarte importantă şi modalitatea în care sunt promovate şi adoptate reglementările care vizează obiective majore pentru economia românească – de altfel, o bună practică poate fi chiar Directiva iniţiată de OECD la care s-a făcut referire în titlu. S-a putut observa că atunci când există o înţelegere clară şi o abordare unitară şi în comun asumată de mediul decizional şi cel de afaceri a unor astfel de proiecte, rezultatele pozitive au fost imediate şi vizibile – de exemplu: accesibilitatea produselor alimentare de bază”, precizează asociaţia.
