APADOR-CH îi cere Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională Ordonanța 18/2018 prin care Guvernul își creează un instrument de hărțuire a ONG-urilor, pretextând că le controlează dacă cheltuiesc banii primiți de la cetățeni în scopul pentru care au fost create, se arată într-un comunicat de presă al organizației.
”În realitate, orice entitate are dreptul legal de a cheltui sumele încasate cum consideră de cuviință pentru buna funcționare, asta incluzând plata facturilor sau achiziția de materiale igienico-sanitare”, subiniază instituția.
Cominucatul integral al APADOR-CH:
Prin articolul II al Ordonanței 18/2018, Ministerul Finanțelor Publice este abilitat să controleze „modul de respectare a utilizării fondurilor primite de beneficiarii sumelor redirecţionate în baza titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul pentru care au fost înfiinţaţi sau funcţionează”.
Această reglementare este neclară, imprevizibilă, lacunară și creează un paralelism cu alte reglementări legale, respectiv chiar cu titlul IV din Codul fiscal, ceea ce deschide calea unor șicane și abuzuri ale organelor de inspecție fiscală asupra acelor organizații mai vocale care critică acțiunile guvernului.
Codul fiscal prevede posibilitatea contribuabililor de a dispune, în declarațiile lor fiscale, redirecționarea a 2% sau 3,5% din impozitul pe venit pentru „susţinerea unor entităţi nonprofit”, nu pentru „susţinerea activităţii unor entităţi nonprofit”. Asta înseamnă că sumele redirecţionate pot fi folosite pentru orice cheltuieli ale acelei entităţi, de exemplu, şi pentru cheltuieli administrative, chiar dacă ele nu sunt direct legate de scopul pentru care a fost înfiinţată sau funcţionează entitatea. Singura verificare pe care statul o poate face cu privire la aceşti beneficiari este dacă ei sunt înfiinţaţi potrivit legii şi dacă funcţionează potrivit legii. Codul fiscal nu prevede şi o verificare cu privire la destinaţia concretă pe care a avut-o suma primită prin redirecţionare, asta ţinând exclusiv de aprecierea acelei entităţi care a primit sprijinul.
Spre exemplu, pentru a funcţiona potrivit scopului său, o organizație trebuie, în primul rând, să existe. Pentru asta sunt necesare cheltuieli de natură administrativă (plata utilităţilor, achiziţionarea de consumabile, inclusive de materiale sanitare etc). Reglementarea din art. II din OG 18/2018, prin lipsa sa de claritate, precizie şi previzibilitate, nu permite stabilirea clară a regimului acestei categorii de cheltuieli, care sunt foarte importante pentru existenţa unei organizații. De exemplu, cheltuielile cu plata luminii, a apei, nu ţin direct de scopul pentru care o entitate a fost înfiinţată şi funcţionează, dar fără aceste plăţi funcţionarea entităţii nu va fi practic posibilă. Legea, redactată deficitar, lacunar, nu permite tragerea unei concluzii în legătură cu regimul acestor cheltuieli. Şi este inacceptabil ca, din cauza lacunelor legii, regimul cheltuielilor să fie stabilit de inspectorul financiar, după bunul său plac.
În mod logic, pentru a putea stabili dacă o organizație a cheltuit o sumă în scopul pentru care a fost înfiinţată şi funcţionează, inspectorul financiar va stabili, mai întâi, care este scopul înfiinţării şi funcţionarii acelei entităţi. Cu alte cuvinte, OG 18/2018 îl desemnează pe inspectorul financiar drept persoana care desluşeşte şi stabileşte care este scopul pentru care o entitate (ONG) a fost înfiinţată şi care este scopul pentru care o entitate (ONG) funcţionează. Se pune atunci întrebarea ce rol mai are structura de conducere a entității (de exemplu, adunarea generală) la stabilirea scopului înfiinţării şi funcţionarii acelei entităţi, atâta vreme cât scopul pentru care a fost înfiinţată şi funcţionează acea entitate va fi stabilit de către un inspector financiar din cadrul unui minister.
Punerea în primejdie reală a activităţii ONG-urilor prin adoptarea unei reglementări lacunare, care nu are calitatea cerută pentru o lege şi care, din această cauză, permite abuzuri din partea guvernului încalcă, de asemenea, principiul potrivit căruia România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, principiu consacrat prin art.1 alin. 3 din Constituție.
APADOR-CH a cerut astăzi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională privind excepția de neconstituționalitate a articolului II din OG 18/2018. Una dintre cerințele principiului respectării legilor se referă la calitatea actelor normative, în sensul că orice act normativ, pentru a putea fi respectat, trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, respectiv să fie clar, precis și previzibil. Singurul lucru clar în legătură cu articolul II din OG 18/2018 este că prin acesta Guvernul instituie controalele discreționare la adresa ONG-urilor incomode.
Citește și Mai mulți parlamentari și grei ai PSD trec de partea lui Firea în războiul cu Dragnea
De Vlad Mitu
