Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus un denunţ la Direcţia Naţională Anticorupţie privind posibile fapte săvârşite în legătură cu pregătirea, selectarea operatorilor economici, negocierea, atribuirea, finanţarea şi executarea proiectelor incluse în Programul SAFE al României, anunţă formaţiunea într-un comunicat.
”Vorbim despre un program prin care România beneficiază de o asistenţă financiară maximă de 16,68 miliarde de euro, sub forma unui împrumut al Uniunii Europene. La 26 august 2026, România a încasat deja prima plată, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar aproximativ 800 de milioane de euro urmează să fie direcţionate către tehnică militară şi capacităţi de producţie. Când sunt în joc asemenea sume, secretomania, lipsa unei urme documentare clare şi suspiciunile privind favorizarea unor operatori economici nu pot fi trecute cu vederea”, precizează AUR.
AUR menţionează că, prin denunţul depus, solicită procurorilor DNA să verifice dacă împrejurările semnalate pot întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzul de fals, falsul în declaraţii, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane sau infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum şi orice alte fapte penale care ar putea rezulta din administrarea probelor.
”Solicităm identificarea persoanelor care au întocmit, avizat, aprobat sau folosit documentele relevante şi verificarea dosarelor complete ale achiziţiilor pentru a se stabili dacă legea a fost încălcată în scopul favorizării unor operatori economici, al producerii unei pagube sau al obţinerii unui folos necuvenit”, subliniază formaţiunea.
Potrivit AUR, denunţul vizează mai multe situaţii concrete care ridică semne serioase de întrebare.
”În cazul contractelor şi acordurilor referitoare la Rheinmetall, trebuie verificată concentrarea unor contracte de valori foarte mari către acelaşi grup industrial, modul în care au fost concepute specificaţiile, operatorii care puteau furniza produse echivalente, ofertele analizate, justificarea eventualelor modificări de preţ şi obligaţiile asumate privind producţia şi transferul tehnologic. În cazul proiectului Piranha 5, trebuie lămurit de ce proiectul pentru 139 de transportoare, pentru care exista capacitate de producţie şi integrare în România, a fost respins şi în ce condiţii fondurile au fost redirecţionate către programul maşinii de luptă a infanteriei. Informaţiile publice indică o diferenţă între valoarea de aproximativ 6 milioane de euro pentru un vehicul prezentată Parlamentului şi o valoare finală de aproximativ 9,4 milioane de euro.
În acelaşi timp, compania implicată a susţinut public că nu era vorba despre configuraţii direct comparabile şi că fuseseră solicitate numeroase modificări tehnice. DNA trebuie să stabilească adevărul pe baza documentelor, nu a explicaţiilor contradictorii din spaţiul public. În cazul Sistemului de armament individual, cu o valoare de 816,6 milioane de euro, informaţiile publice ridică întrebări privind modul în care, după o listă iniţială de şapte operatori, soluţia selectată ar fi ajuns să fie asociată unui al optulea operator. Trebuie stabilit cine a introdus operatorul în procedură, când şi pe baza căror documente, dacă toţi participanţii au fost evaluaţi după aceleaşi criterii şi dacă au fost respectate condiţiile de eligibilitate SAFE.
Muzica lui George Enescu, promovată în China de doi artiști români
Pentru proiectul OCCULT-AI, în valoare publică de aproximativ 190-200 de milioane de euro şi atribuit Digi, solicităm să se stabilească cine a decis efectiv selectarea operatorului, cine au fost competitorii, ce criterii au fost aplicate, cine a propus şi aprobat alegerea şi cum au fost evaluate condiţiile de securitate şi eligibilitate”, spune AUR.
Sunt vizate, de asemenea, programul maşinii de luptă a infanteriei, proiectele de drone şi sisteme antidronă coordonate de MAI, precum şi eventualele legături dintre contractele din domeniul naval şi situaţia Şantierului Naval Mangalia.
”Un alt aspect grav priveşte lipsa documentelor publice care să permită verificarea modului în care au fost selectaţi operatorii economici. Autorităţile au oferit informaţii generale, însă o serie de elemente esenţiale privind operatorii consultaţi, criteriile comparative, operatorii eliminaţi, soluţiile analizate şi persoanele care au propus sau aprobat furnizorii nu au fost clarificate public. Înţelegem caracterul sensibil al achiziţiilor din domeniul apărării şi faptul că unele informaţii pot fi clasificate. Clasificarea nu înseamnă însă absenţa controlului. Documentele trebuie să existe, deciziile trebuie motivate, traseul avizelor trebuie să poată fi verificat, iar organele de urmărire penală trebuie să aibă acces la probe”, afirmă AUR.
AUR solicită DNA ridicarea planului de investiţii SAFE al României şi a tuturor versiunilor sale, a dosarelor complete ale proiectelor vizate, a referatelor de necesitate, avizelor, cerinţelor operaţionale, consultărilor de piaţă, ofertelor, evaluărilor, negocierilor, contractelor şi actelor adiţionale. Solicităm inclusiv verificarea fişierelor electronice native, a istoricului versiunilor şi a metadatelor, astfel încât să poată fi stabilită data reală la care documentele au fost întocmite sau modificate.
