Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, arată actualele evaluări, publicate de Banca Naţională a României (BNR).
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt”, arată un raport publicat de BNR.
Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei continuă să decurgă totuşi din măsurile fiscale aplicate recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent, dar şi din evoluţia cotaţiei ţiţeiului.
Totodată, incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse, pe de o parte, execuţia bugetară din primele două luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE. Dinamica salariilor din economie reprezintă un motiv de preocupare, arată banca centrală.
”Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan international”, se menţionează în raportul BNR.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul I 2024 decât cea previzionată anterior, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului IV 2023, în luna ianuarie 2024, vânzările cu amănuntul şi-au accelerat puternic creşterea faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce producţia industrială şi-a reaccentuat semnificativ contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii a suferit un amplu declin în termeni anuali, după şase trimestre consecutive de creştere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul IV 2023, reintrând marginal în teritoriul negativ în ianuarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat creşterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în decembrie 2023, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a reamplificat dinamica anuală de două cifre în trimestrul IV 2023, în timp ce rata şomajului BIM s-a mărit uşor în debutul anului curent, după trei trimestre de relativă stagnare, la un nivel mediu de 5,6%. În acelaşi timp, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment în februarie-martie 2024, iar deficitul de forţă de muncă s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evoluţiilor din servicii şi construcţii, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ stabile în februarie şi în prima parte a lunii martie, dar au înregistrat apoi noi mici scăderi, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au menţinut pe o traiectorie pronunţat ascendentă, însă puternic fluctuantă – similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune –, în contextul revizuirii şi al consolidării ulterioare a expectaţiilor investitorilor privind momentul iniţierii şi amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în februarie pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut ulterior o uşoară corecţie descendentă, revenind şi stabilizându-se în martie în preajma valorilor prevalente în trimestrul IV 2023.
