Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR, astfel că spaţiile bugetare care vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare, precum Anghel Saligny, CNI, dar şi alocările pentru instituţii, precum Transporturile, Sănătate, Educaţie, vor fi foarte mici.
El a precizat că discuţia este ca, dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%.
„În ceea ce priveşte investiţiile, cea de-a treia componentă, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, din cauza supracontractării pe care am avut-o în aceşti ani, pe toate componentele, şi a unei lipse de coordonare şi de predictibilitate a investiţiilor. Vă rog să vă imaginaţi că, pe componenta de PNRR, faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate iniţial, am semnat contracte de finanţare de 47 de miliarde de euro. După care am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că, fiind deficitul foarte mare în România, Comisia Europeană a spus că nu mai avem spaţiu, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceţi în cap, şi am rămas cu puţin peste 20 de miliarde. Deci imaginaţi-vă că am avut o supracontractare dublă”, a spus premierul la Asociaţia Municipiilor din România.
Şeful Executivului a menţionat că gestionarea acestor contracte a fost o provocare majoră şi că, în pofida acestor probleme, au reuşit să închidă PNRR-ul săptămâna trecută, atât în ceea ce priveşte aprobările de la nivelul Comisiei Europene — respectiv PNRR-ul revizuit pentru România, evitând alte complicaţii —, cât şi în ceea ce priveşte proiectele care sunt supracontractate pentru administraţia publică locală.
„În situaţia în care suntem, de exemplu, pe componenta de administraţie locală, aveam contracte alocate prin PNRR în valoare de puţin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele efectiv semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei. După ordonanţa care a stabilit că contractele care nu sunt semnate se denunţă unilateral, tot am mai rămas cu 4,2 miliarde de lei contracte semnate de dvs., peste fondurile pe care le-am avut. În această situaţie, săptămâna trecută am luat decizia să asigurăm finanţarea, din bugetul naţional, a acestor contracte semnate peste nivelul alocat, pe de o parte pentru că sunt foarte multe componente de şcoli, pe Valul Renovării — sunt situaţii obiective în care e foarte greu să închizi astfel de proiecte —, iar pe de altă parte, pe baza unei înţelegeri care spune că această supracontractare de 4 miliarde de lei se va acoperi prin diminuarea altor proiecte de investiţii finanţate din bugetul naţional. Subliniez asta pentru că nu avem spaţiu”, a explicat şeful Executivului.
Bolojan a menţionat că „două subiecte vor fi pe agendă la pregătirea bugetului, care, cu siguranţă, nu încântă administraţia publică locală”.
„Prima problemă majoră va fi transferul de fonduri către autorităţile locale, şi vă spuneam de constrângerile bugetare, vă spuneam de investiţii. (…) Indiferent cine va fi la guvernare, România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administraţiile publice locale. E unul dintre instrumentele prin care ne reducem deficitul. De aceea, în toate datele, în toate calculele care au fost făcute, creşterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului naţional; adică se porneşte de la ideea că sumele pe care le veţi încasa în plus să nu mai fie în continuare transferate de la bugetul de stat, ci transferurile de la bugetul de stat să fie reduse cu aceste sume încasate în plus. Că se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi, dar în toate calculele pe baza cărora au fost estimate deficitele României în viitor, ele sunt în prezent calculate 100%. Trebuie să vă spun asta, ca să ştim de unde plecăm”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a mai afirmat că „va fi o provocare anul viitor, când se vor calcula formulele de calcul pentru transferurile de sume către administraţia locală”. Potrivit premierului, a doua provocare importantă va fi legată de bugetele naţionale de investiţii, care pleacă către autorităţi sau către ministere. „Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR. Ca să vă faceţi o imagine, am cheltuit, cred, vreo 4 miliarde până în vara aceasta. Am cheltuit din vară până în toamnă încă vreo 5, aproximativ, şi mai avem de acum înainte vreo 10 miliarde, la care se adaugă, bineînţeles, cofinanţările dumneavoastră şi cele din bugetul naţional, tot pentru PNRR. Ca atare, spaţiul bugetar pentru investiţii, pe care îl avem anul viitor — pentru care mi se recomandă să nu depăşească 7% din PIB; anul acesta, deşi aveam o recomandare de 7,3%, suntem la 7,8% din PIB —, deci aproape tot spaţiul de anul următor este consumat de PNRR. Şi ar trebui să ne concentrăm pe PNRR, toţi: ministere, autorităţi locale şi tot ce înseamnă proiecte conexe PNRR-ului”, a declarat premierul.
El a mai adăugat că spaţiile bugetare care ne vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare — Anghel Saligny, de exemplu, CNI sau alocări directe pentru Ministerul Transporturilor, Sănătate, Educaţie — vor fi foarte mici.
„Estimarea este că sumele pentru programul Anghel Saligny de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta. (…) Şi atunci, discuţia pe care am avut-o, şi pe care eu personal o susţin, ca să fim bine înţeleşi, ca să fie foarte clar, este că anul viitor, fiind un an excepţional, în care concentrarea noastră va fi pe PNRR şi rămânând sume foarte mici pe programele naţionale, să venim cu o regulă tranzitorie exclusiv pentru anul viitor: dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%”, a menţionat şeful Executivului.
