Bugetul sănătății din România, cel mai mic din Uniunea Europeană, va pierde, în 2019, aproximativ 1,3 miliarde de lei (echivalentul a peste 270 de milioane de euro) ce proveneau anual din taxa pe viciu și se vărsau automat, potrivit legii, în bugetul Ministerului Sănătății. Contactată de HotNews.ro, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a refuzat să facă vreun comentariu privind efectele acestei măsuri. 270 de milioane de euro înseamnă, spre exemplu, de 17 ori mai mult decât costă primul spital de oncologie pediatrică din România, construit în curtea spitalului Marie Curie din București de ONG-ul Dăruiește Viață, din donații și sponsorizări.
Concret, Ordonanţa de Urgenţă privind introducerea unor noi taxe, adoptată de Guvern în ședința de vineri seară, prevede că încasările din taxa pe viciu nu mai merg în bugetul Ministerului Sănătății, așa cum prevedea legea până vineri, ci se vor vira integral la bugetul de stat, de unde nu mai există niciun fel de garanție că acești bani vor mai ajunge la sănătate.
- Ce prevede Ordonanța de Urgență adoptată vineri:
Art. 57 – (1) Disponibilităţile Ministerului Sănătații provenite din încasarea veniturilor aferente contribuțiilor stabilite conform art. 367 din Legea nr.95/2006 (taxa pe viciu – n.red.) privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pana la data abrogarii acestuia, existente la data de 31 decembrie 2018, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Restituirile de sume aferente veniturilor încasate din contribuțiile stabilite conform art. 367 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează de la bugetul de stat conform procedurii de restituire prevăzute de normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
- Câți bani se strâng din taxa pe viciu, introdusă acum 12 ani special pentru a finanța cheltuieli din sănătate
Potrivit unui răspuns al Ministerului Finanțelor la o solicitare HotNews.ro pe această temă, suma totală colectată în anul 2017 din taxa pe viciu a fost de aproximativ 1,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 270 de milioane de euro.
Veniturile colectate în anul 2017 din taxa pe viciu (sursa: Ministerul Finanțelor):
14. 02 Accize încasate din vânzarea de alcool, distilate şi băuturi alcoolice;
14. 03 Accize încasate din vânzarea produselor din tutun;
14. 12 Accize încasate în vamă din importul de alcool, distilate şi băuturi
alcoolice
14. 13 Accize încasate în vamă din importul de produse din tutun.”
De asemenea, conform art. 364 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănatăţii, „veniturile din contribuţii de la persoane juridice care realizeaza încasari din activităţi publicitare la produsele din tutun şi băuturi alcolice se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice, începând cu 1 ianuarie 2007. Aceste venituri se vor înregistra la capitolul ‘Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurareade activitati’, cod 16, subcapitolul ‘Taxa asupra unor activități dăunătoare sănătății și din publicitatea lor’, cod 16. 05.”
- Emanuel Ungureanu: Echivalentul sumelor cu care s-ar putea construi 16 spitale trece într-o gaură neagră
Deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, care s-a întâlnit, vineri, cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pentru a discuta despre viitorul taxei pe viciu, atrage atenția că „Nu aș vrea ca bugetul sănătății să depindă de bunăvoința unui ministru sau a altuia. Ar trebui să stăm la mâna legii și legea să se aplice.”
„Am fost la o întâlnire cu domnul ministru Eugen Teodorovici, fiind îngrijorat de ce se întâmplă cu taxa pe viciu, mai exact 1,2 miliarde de lei dispar din bugetul de venituri al Ministerului Sănătății către o zonă necunoscută. E o îngrijorare pe care o transmite societatea civilă și cei precocupați de faptul că bugetul Ministerului Sănătății este cel mai mic din Uniunea Europeană și există o îngrijorare legitimă că și această sumă care ajuta la plata salariilor, în condițiile în care rectificările bugetare au fost atât de slabe în ultimele luni, în condițiile în care creșterea bugetului de salarii pe medici, nu și pe alte categorii salariale din spitale, sunt spitale fără medicamente, în condițiile în care programele de sănătate sunt prost făcute și foarte prost finanțate, la HIV/Sida s-au luat bani din program, programul de bolnavi cronici a fost finanțat tot din taxa pe viciu, am făcut acest drum instituțional normal, am avut un dialog de aproape o oră cu ministrul Finanțelor”, afirmă Emanuel Ungureanu.
Vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților adaugă că „Unele îmbunătățiri s-au întâmplat în ministeriatul doamnei Pintea, trebuie să recunoaștem acest lucru, dar nu se construiesc spitale de la zero. Nicio urmă de spital construit de la zero.”
El mai spune că „Nu există nicio garanție prin această intrare a taxei pe viciu în bugetul mare, consolidat, că această taxă va fi transmisă exclusiv către Ministerul Sănătății, așa cum s-a întâmplat până acum. Nu avem, din păcate, nicio garanție prin lege. Filosofia bugetară a Ministerului Finanțelor este că punem totul într-o oală și de acolo luăm în funcție de nevoi și dăm în stânga și în dreapta. Nu există nicio prioritizare a Ministerului Sănătății care să se facă printr-un act normativ, este iarăși la dispoziția ministrului Finanțelor, care mi s-a părut deschis la dialog pe zona de sănătate în anul 2018, s-au făcut pași, dar s-au făcut pași din păcate în stil pompieristic, nu există o strategie, sper să o aibă, vreau să contribui la ea împreună cu colegii din USR de pe zona de sănătate.”
- România alocă cei mai puțini bani pentru sănătate dintre țările Uniunii Europene
De asemenea, potrivit raportului „Starea de sănătate în UE. Profilul sănătății în 2017”, publicat de Comisia Europeană, România ocupă ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor, iar sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și utilizarea ineficientă a resurselor publice.
